Echilibristica Turciei în relația cu Rusia și NATO. De ce prietenia dintre Erdogan și Putin stă „pe muchie de cuțit”

Apropierea dintre Turcia, care dispune de a doua cea mai mare armată a NATO, și Rusia provoacă dureri mari de cap pentru membrii alianței odată cu intensificarea tensiunilor dintre Occident și Moscova. Dar, în ciuda relațiilor calde, există încă divergențe esențiale care pot foarte repede să transforme prietenia celor două state într-o confruntare de proporții, se arată într-o analiză Business Insider.

Turcia, un aliat indispensabil al Occidentului, s-a arătat dispusă să confrunte Rusia, un rival tradițional al turcilor, și continuă să sprijine interesele NATO și misiunile din regiune și din toată lumea. Cu toate acestea, niciun alt membru al alianței transatlantice nu a fost mai problematic decât Turcia.

Starea relațiilor dintre Turcia și Rusia reprezintă produsul dinamicilor schimbătoare și a priorităților fluctuante de după Războiul Rece și a balanței nestatornice a puterii în regiune din ultimii 10 ani.

Relația celor două state este puțin probabil să genereze o alianță în adevăratul sens al cuvântului, dar apropierea lor și efectul negativ asupra intereselor NATO i-a exasperat pe oficiali și pe analiști, deopotrivă.

Relațiile istorice turco-ruse au fost problematice, așa cum demonstrează faptul că au purtat peste 10 războaie între secolele XVI și XX.

A existat o perioadă limitată de cooperare la începutul secolului XX, dar după cel de-al Doilea Război Mondial, disputele dintre Rusia și Turcia au făcut ca turcii să adere la NATO în 1952 (împreună cu Grecia), iar Moscova și Ankara au ajuns în tabere opuse în mai multe situații diplomatice tensionate.

Mai mult, Turcia a fost de acord ca SUA să își aducă o parte din armele nucleare în țara lor – zeci dintre ele sunt încă acolo.

Când Războiul Rece s-a încheiat, însă, relațiile dintre ruși și turci s-au îmbunătățit. În 1987, Turcia a început să importe gaze naturale sovietice și Rusia a devenit principalul furnizor de gaze al Turciei.

Legăturile economice turco-ruse s-au consolidat și mai mult după destrămarea Uniunii Sovietice. Rusia, acum un pericol militar mai mic decât în perioada sovietică, a devenit în 2008 al doilea cel mai mare partener economic al Turciei, după UE. În 2010, cele două țări au semnat un acord prin care au renunțat la vizele de călătorie.

Relația dintre președintele turc Recep Tayyip Erdogan și președintele rus Vladimir Putin a făcut posibilă o cooperare mai strânsă. Aceste legături s-au consolidat și mai mult pe măsură ce Erdogan a devenit un lider tot mai autocrat, în special, după lovitura de stat eșuată din 2016.

#NATO #Erdogan #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că sancțiunile impuse de către SUA companiei Lukoil nu pun în pericol aprovizionarea Republicii Moldova cu produse petroliere. Oficialul a precizat că nu există riscul ca țara să rămână fără benzină și motorină, iar ceilalți furnizori de pe piață sunt pregătiți să compenseze eventualele lipsuri de carburanți.

„Situația dată nu influențează aprovizionarea cu combustibil a Republicii Moldova. Nu există riscul ca țara să rămână fără benzină și motorină. Furnizorii ceilalți din piață compensează eventuale lipsuri de carburanți”, a declarat Junghietu.

Întrebat ce se va întâmpla cu activele companiei Lukoil din Republica Moldova, ministrul Energiei a menționat că instituțiile abilitate se vor expune în perioada următoare, subliniind că nu poate comenta detalii legate de aplicarea sancțiunilor.

„Nu cred că mă pot expune. Să lăsăm autoritățile să se expună asupra sancțiunilor care vor fi aplicate în perioada imediat următoare”, a spus Junghietu.

Declarațiile ministrului vin după ce Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA a inclus Lukoil pe lista entităților sancționate, măsură care are implicații asupra activității subsidiarelor din mai multe state, inclusiv Republica Moldova.

ANRE a difuzat un comunicat de presă în care anunță că că analizează, împreună cu alte autorități de stat, modalitatea de aplicare și efectele sancțiunilor impuse de Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA asupra companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil, precum și impactul potențial al acestora asupra pieței produselor petroliere din Republica Moldova.