Economia duduie ”aprinsă” de consum și stinsă de agricultură

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 11,7% în semestrul unu al anului curent față de perioada similară a anului 2020. În șase luni ale anului precedent PIB-ul s-a comprimat cu 7,2% față de semestrul I din anul 2019, arată datele Biroului Național de Statistică.

Valoare nominală a PIB-ului a fost de 104,2 miliarde de lei. PIB estimat pentru trimestrul II curent a însumat 57,7 mld. lei (prețuri curente (de piață)). Comparativ cu trimestrul II din anul 2020, PIB s-a majorat, în termeni reali, cu 21,5% pe seria brută și cu 19,1% pe seria ajustată sezonier, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în trimestrul II/2020 față de trimestrul II/2019 cu 14,0%, în termeni reali.

În trimestrul II/2021, VAB total pe economie, cu o pondere de 85,9% la formarea PIB, a contribuit la majorarea PIB cu 16,8%, volumul VAB fiind în creștere cu 19,2% față de cel înregistrat în trimestrul II/2020. La creșterea PIB în trimestrul II/ 2021 față de trimestrul II/2020 au contribuit, în special:

administraţia publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii; învăţământ; sănătatea şi asistenţă socială (a contribuit la majorarea PIB cu 4,7%) cu o pondere de 14,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 37,7%.

comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor; transportul şi depozitarea; activitățile de cazare și alimentație publică (4,2%) cu o pondere de 18,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 23,0%.

industria extractivă; industria prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+2,9%) cu o pondere de 14,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 19,9%.

construcții (+2,9%), cu o pondere de 12,9% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitatea economică respectivă cu 22,0%.

informaţii şi comunicaţii (+1,4%), cu o pondere de 5,7% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 29,1%.

activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,6%), cu o pondere de 2,5% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 19,7%.

Un impact negativ la evoluția PIB în trimestrul II a avut agricultura, silvicultura şi pescuitul (a atenuat creșterea PIB cu 0,6%), cu o pondere de 6,1% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 7,9%.

Impozitele nete pe produs cu o pondere de 14,1% la formarea PIB, au contribuit la creșterea PIB cu 4,8%, volumul lor majorându-se cu 38,3%.

O contribuție negativă asupra indicelui volumului fizic al PIB a avut exportul net de bunuri și servicii (contribuind cu -19,5% la modificarea PIB), consecință a creșterii mai accentuate a volumului fizic al importurilor de bunuri și servicii (+52,0%) față de cea a exporturilor de bunuri și servicii (+10,7%).

#crestere #PIB #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

804 avize de plată au fost expediate freelancerilor pentru veniturile obținute în luna ianuarie, iar termenul-limită de achitare a impozitului unic este 25 februarie.

Potrivit datelor prezentate de Serviciul Fiscal de Stat, suma totală a venitului înregistrat de antreprenorii independenți în prima lună a anului a constituit 1,795 milioane de lei. Pentru această perioadă a fost calculat un impozit unic în valoare totală de 269 354,43 lei.

Circa 14% dintre antreprenorii independenți au înregistrat tranzacții prin conturile bancare dedicate activității, iar încasările raportate în conturile curente variază între 5 lei și 147 000 lei. Totodată, cinci contribuabili au utilizat echipamente de casă și de control conectate la sistemul informațional „Monitorizarea electronică a vânzărilor”, suma totală a numerarului încasat prin intermediul acestora fiind de 39 128 lei.

Cota impozitului unic este de 15% pentru veniturile anuale care nu depășesc 1,2 milioane de lei și de 35% pentru partea care depășește acest plafon. Sumele achitate sunt virate într-un cont trezorerial unic, ulterior fiind repartizate către mai multe componente ale bugetului public național.

Astfel, 26,3% din impozitul colectat ajunge la bugetele locale sub formă de impozit pe venit, iar 5% reprezintă taxe locale. Alte 53,3% sunt direcționate către Bugetul asigurărilor sociale de stat, iar 15,4% – către fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.

În cazul în care, pe parcursul lunii ianuarie, au fost emise bonuri fiscale eronate, au existat returnări sau au fost încasate sume care nu țin de activitatea independentă, contribuabilii pot solicita modificarea avizului de plată la orice direcție de deservire fiscală.

Autoritățile reamintesc că 25 februarie 2026 este termenul-limită pentru achitarea impozitului unic aferent lunii ianuarie, iar nerespectarea acestuia poate atrage penalități conform legislației în vigoare.