Economia duduie ”aprinsă” de consum și stinsă de agricultură

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 11,7% în semestrul unu al anului curent față de perioada similară a anului 2020. În șase luni ale anului precedent PIB-ul s-a comprimat cu 7,2% față de semestrul I din anul 2019, arată datele Biroului Național de Statistică.

Valoare nominală a PIB-ului a fost de 104,2 miliarde de lei. PIB estimat pentru trimestrul II curent a însumat 57,7 mld. lei (prețuri curente (de piață)). Comparativ cu trimestrul II din anul 2020, PIB s-a majorat, în termeni reali, cu 21,5% pe seria brută și cu 19,1% pe seria ajustată sezonier, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în trimestrul II/2020 față de trimestrul II/2019 cu 14,0%, în termeni reali.

În trimestrul II/2021, VAB total pe economie, cu o pondere de 85,9% la formarea PIB, a contribuit la majorarea PIB cu 16,8%, volumul VAB fiind în creștere cu 19,2% față de cel înregistrat în trimestrul II/2020. La creșterea PIB în trimestrul II/ 2021 față de trimestrul II/2020 au contribuit, în special:

administraţia publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii; învăţământ; sănătatea şi asistenţă socială (a contribuit la majorarea PIB cu 4,7%) cu o pondere de 14,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 37,7%.

comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor; transportul şi depozitarea; activitățile de cazare și alimentație publică (4,2%) cu o pondere de 18,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 23,0%.

industria extractivă; industria prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+2,9%) cu o pondere de 14,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 19,9%.

construcții (+2,9%), cu o pondere de 12,9% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitatea economică respectivă cu 22,0%.

informaţii şi comunicaţii (+1,4%), cu o pondere de 5,7% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 29,1%.

activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,6%), cu o pondere de 2,5% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 19,7%.

Un impact negativ la evoluția PIB în trimestrul II a avut agricultura, silvicultura şi pescuitul (a atenuat creșterea PIB cu 0,6%), cu o pondere de 6,1% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 7,9%.

Impozitele nete pe produs cu o pondere de 14,1% la formarea PIB, au contribuit la creșterea PIB cu 4,8%, volumul lor majorându-se cu 38,3%.

O contribuție negativă asupra indicelui volumului fizic al PIB a avut exportul net de bunuri și servicii (contribuind cu -19,5% la modificarea PIB), consecință a creșterii mai accentuate a volumului fizic al importurilor de bunuri și servicii (+52,0%) față de cea a exporturilor de bunuri și servicii (+10,7%).

#crestere #PIB #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul dintre Iran și Statele Unite riscă să lovească industria aviatică globală și să pună capăt erei biletelor ieftine, avertizează o analiză publicată de Financial Times. Creșterea prețurilor la combustibil, anulările de curse și falimentele din sector ar putea accelera consolidarea pieței, iar companiile low-cost să devină primele victime.

Timp de decenii, scăderea constantă a tarifelor aeriene a transformat zborurile dintr-un lux rezervat bogaților într-un serviciu accesibil pentru milioane de oameni. Compania irlandeză Ryanair, lider european în segmentul low-cost, susține chiar că unele zboruri prin Europa costă mai puțin decât parcarea unei mașini într-un aeroport.

Însă conflictul din Iran a schimbat radical situația. Mii de curse au fost anulate din cauza exploziei costurilor la combustibil și a riscurilor din spațiul aerian. În SUA, compania Spirit Airlines a intrat în faliment la începutul acestei luni, iar directorii din industrie avertizează că acesta ar putea fi doar începutul unui val global de prăbușiri financiare.

„Schimbările structurale pe care le vedem se vor amplifica. Cei puternici vor deveni și mai puternici, iar cei slabi și mai slabi”, a declarat directorul general al Lufthansa, Carsten Spohr.

La rândul său, cofondatorul și directorul general al AirAsia, Tony Fernandes, spune că inclusiv marile companii aeriene ar putea ajunge la noi fuziuni pentru a supraviețui crizei.

Industria aviatică, cunoscută pentru marjele mici de profit și concurența dură pe prețuri, trece periodic prin falimente și restructurări. Totuși, analiștii avertizează că actuala criză ar putea provoca o consolidare fără precedent a pieței, reducând concurența care a ținut biletele la prețuri accesibile.