Economia duduie ”aprinsă” de consum și stinsă de agricultură

15 Sept. 2021, 17:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Sept. 2021, 17:20 // Actual //  bani.md

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 11,7% în semestrul unu al anului curent față de perioada similară a anului 2020. În șase luni ale anului precedent PIB-ul s-a comprimat cu 7,2% față de semestrul I din anul 2019, arată datele Biroului Național de Statistică.

Valoare nominală a PIB-ului a fost de 104,2 miliarde de lei. PIB estimat pentru trimestrul II curent a însumat 57,7 mld. lei (prețuri curente (de piață)). Comparativ cu trimestrul II din anul 2020, PIB s-a majorat, în termeni reali, cu 21,5% pe seria brută și cu 19,1% pe seria ajustată sezonier, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în trimestrul II/2020 față de trimestrul II/2019 cu 14,0%, în termeni reali.

În trimestrul II/2021, VAB total pe economie, cu o pondere de 85,9% la formarea PIB, a contribuit la majorarea PIB cu 16,8%, volumul VAB fiind în creștere cu 19,2% față de cel înregistrat în trimestrul II/2020. La creșterea PIB în trimestrul II/ 2021 față de trimestrul II/2020 au contribuit, în special:

administraţia publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii; învăţământ; sănătatea şi asistenţă socială (a contribuit la majorarea PIB cu 4,7%) cu o pondere de 14,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 37,7%.

comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor; transportul şi depozitarea; activitățile de cazare și alimentație publică (4,2%) cu o pondere de 18,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 23,0%.

industria extractivă; industria prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+2,9%) cu o pondere de 14,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 19,9%.

construcții (+2,9%), cu o pondere de 12,9% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitatea economică respectivă cu 22,0%.

informaţii şi comunicaţii (+1,4%), cu o pondere de 5,7% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 29,1%.

activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,6%), cu o pondere de 2,5% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 19,7%.

Un impact negativ la evoluția PIB în trimestrul II a avut agricultura, silvicultura şi pescuitul (a atenuat creșterea PIB cu 0,6%), cu o pondere de 6,1% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 7,9%.

Impozitele nete pe produs cu o pondere de 14,1% la formarea PIB, au contribuit la creșterea PIB cu 4,8%, volumul lor majorându-se cu 38,3%.

O contribuție negativă asupra indicelui volumului fizic al PIB a avut exportul net de bunuri și servicii (contribuind cu -19,5% la modificarea PIB), consecință a creșterii mai accentuate a volumului fizic al importurilor de bunuri și servicii (+52,0%) față de cea a exporturilor de bunuri și servicii (+10,7%).

11 Sept. 2026, 17:00
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
11 Sept. 2026, 17:00 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis, pentru prima dată din iunie 2025, să nu mai reducă dobânda-cheie, menținând-o la nivelul de 14% pe an. Decizia vine după zece reduceri consecutive, prin care rata a coborât de la maximul de 21%.

Potrivit regulatorului rus, presiunile inflaționiste s-au intensificat în ultimele luni, iar componenta persistentă a inflației a accelerat la 5–6% în termeni anualizați.

Banca Centrală indică printre cauzele principale reducerea temporară a capacităților de producție în anumite sectoare, în contextul atacurilor cu drone ucrainene care au afectat rafinării și infrastructura logistică. Creșterea prețurilor la combustibili s-a reflectat, potrivit instituției, și în dinamica inflației de bază.

Economia Rusiei continuă să crească, însă într-un ritm moderat, în timp ce cererea de consum rămâne ridicată, deși avansează mai lent decât anterior.

Pauza în reducerea dobânzii vine și după ce președintele Vladimir Putin a transmis, în urmă cu o săptămână, un mesaj de susținere pentru politica Băncii Centrale, avertizând totodată că economia nu trebuie „supra-răcită”. Bloomberg a relatat chiar înaintea ședinței că liderul de la Kremlin ar fi dat undă verde pentru o pauză în ciclul de reducere a dobânzilor.

Banca Centrală nu exclude ca această pauză să se prelungească. Instituția a reiterat că viitoarele decizii vor depinde de dinamica inflației, a așteptărilor inflaționiste și de riscurile interne și externe.

Un alt factor important va fi proiectul bugetului pentru 2027, care urmează să fie prezentat la sfârșitul lunii. Regulatorul rus consideră politica bugetară unul dintre principalele riscuri pentru inflație, iar un deficit mai mare decât cel anticipat ar putea impune o politică monetară mai restrictivă.

Mai mulți economiști ruși spun că pauza ar putea dura până la sfârșitul anului, iar unii nu exclud nici posibilitatea unei majorări a dobânzii, dacă presiunile inflaționiste vor continua.