Economia gâfâie! Scădere de 0,4% în nouă luni

Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova a anunțat că în trimestrul III al anului 2023, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creștere semnificativă, de 2,6% pe serie brută și 3,4% pe serie ajustată sezonier față de aceeași perioadă a anului 2022. Cu toate acestea, pe întreaga perioadă ianuarie-septembrie 2023, PIB-ul a înregistrat o descreștere modestă de 0,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Estimările arată că PIB-ul pentru trimestrul III 2023 a atins suma de 80,5 miliarde de lei, la prețuri curente de piață, în creștere reală cu 2,6% față de aceeași perioadă a anului 2022. Cu toate acestea, pe serie ajustată sezonier, PIB-ul a înregistrat o scădere de 0,8% comparativ cu trimestrul II 2023. PIB-ul estimat pentru ianuarie-septembrie 2023 a însumat 214,4 miliarde lei, în descreștere, în termeni reali, cu 0,4% față de ianuarie-septembrie 2022

Activitățile care au generat, în nouă luni, o influență pozitivă asupra creșterii economice includ sectorul agriculturii, silviculturii și pescuitului, sănătatea și asistența socială, informațiile și comunicațiile, tranzacțiile imobiliare, și activitățile de cazare și alimentație publică. În mod deosebit, agricultura a contribuit semnificativ, generând o creștere a PIB-ului cu 2,3%, cu o pondere de 7,2% la formarea PIB.

În contrast, activități precum comerțul cu ridicata și cu amănuntul, industria prelucrătoare, construcțiile și producția și furnizarea de energie electrică și termică au înregistrat scăderi, afectând negativ evoluția PIB-ului.

Când vine vorba de categoriile de utilizări ale PIB-ului, descreșterea principală în ianuarie-septembrie 2023 a fost atribuită consumului final al gospodăriilor populației, cu o pondere de 85,1% la formarea PIB și o scădere de 3,3%. De asemenea, formarea brută de capital a cunoscut o descreștere de 1,6%.

Un aspect pozitiv a fost exportul net de bunuri și servicii, care a generat o creștere semnificativă a PIB-ului cu 4,8%, ca rezultat al creșterii exporturilor și reducerea importurilor.

De asemenea, impozitele nete pe produs au contribuit la descreșterea PIB-ului cu 1,0%, cu o pondere de 13,9% la formarea PIB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#recesiune #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, trage un semnal de alarmă privind riscurile majore pentru agricultura Republicii Moldova, după ce România a decis să prelungească restricțiile la importul mai multor produse agroalimentare din Ucraina, în timp ce Chișinăul nu a adoptat măsuri similare.

Potrivit lui Slusari, această decizie creează un pericol direct pentru exporturile moldovenești, în condițiile în care România este principala piață de desfacere pentru mai multe culturi strategice. „În 2025, peste 50% din floarea-soarelui și aproximativ 20% din grâul Moldovei au fost exportate peste Prut”, a subliniat el.

Slusari amintește că în toamna anului 2023 Republica Moldova a fost foarte aproape de a fi inclusă de România în mecanismul de licențiere a importurilor, alături de Ucraina. Bucureștiul se temea atunci că produsele ucrainene ar putea intra pe piața românească sub „steag moldovenesc”, eludând restricțiile impuse Kievului.

„Proiectul deciziei era deja pe masa Guvernului României. Ne-a salvat doar faptul că România a introdus mecanismul de licențiere pentru cereale și floarea-soarelui din Ucraina. Acum acest mecanism nu mai există”, avertizează Slusari.

În acest context, fostul lider al fermierilor afirmă că România, deși sprijină Ucraina la maximum, își protejează ferm propriii producători, în timp ce Republica Moldova riscă să rămână descoperită în fața unui nou val de măsuri protecționiste regionale.