Economia gâfâie! Scădere de 0,4% în nouă luni

Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova a anunțat că în trimestrul III al anului 2023, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creștere semnificativă, de 2,6% pe serie brută și 3,4% pe serie ajustată sezonier față de aceeași perioadă a anului 2022. Cu toate acestea, pe întreaga perioadă ianuarie-septembrie 2023, PIB-ul a înregistrat o descreștere modestă de 0,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Estimările arată că PIB-ul pentru trimestrul III 2023 a atins suma de 80,5 miliarde de lei, la prețuri curente de piață, în creștere reală cu 2,6% față de aceeași perioadă a anului 2022. Cu toate acestea, pe serie ajustată sezonier, PIB-ul a înregistrat o scădere de 0,8% comparativ cu trimestrul II 2023. PIB-ul estimat pentru ianuarie-septembrie 2023 a însumat 214,4 miliarde lei, în descreștere, în termeni reali, cu 0,4% față de ianuarie-septembrie 2022

Activitățile care au generat, în nouă luni, o influență pozitivă asupra creșterii economice includ sectorul agriculturii, silviculturii și pescuitului, sănătatea și asistența socială, informațiile și comunicațiile, tranzacțiile imobiliare, și activitățile de cazare și alimentație publică. În mod deosebit, agricultura a contribuit semnificativ, generând o creștere a PIB-ului cu 2,3%, cu o pondere de 7,2% la formarea PIB.

În contrast, activități precum comerțul cu ridicata și cu amănuntul, industria prelucrătoare, construcțiile și producția și furnizarea de energie electrică și termică au înregistrat scăderi, afectând negativ evoluția PIB-ului.

Când vine vorba de categoriile de utilizări ale PIB-ului, descreșterea principală în ianuarie-septembrie 2023 a fost atribuită consumului final al gospodăriilor populației, cu o pondere de 85,1% la formarea PIB și o scădere de 3,3%. De asemenea, formarea brută de capital a cunoscut o descreștere de 1,6%.

Un aspect pozitiv a fost exportul net de bunuri și servicii, care a generat o creștere semnificativă a PIB-ului cu 4,8%, ca rezultat al creșterii exporturilor și reducerea importurilor.

De asemenea, impozitele nete pe produs au contribuit la descreșterea PIB-ului cu 1,0%, cu o pondere de 13,9% la formarea PIB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#recesiune #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.