Economia gâfâie! Scădere de 0,4% în nouă luni

Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova a anunțat că în trimestrul III al anului 2023, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creștere semnificativă, de 2,6% pe serie brută și 3,4% pe serie ajustată sezonier față de aceeași perioadă a anului 2022. Cu toate acestea, pe întreaga perioadă ianuarie-septembrie 2023, PIB-ul a înregistrat o descreștere modestă de 0,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Estimările arată că PIB-ul pentru trimestrul III 2023 a atins suma de 80,5 miliarde de lei, la prețuri curente de piață, în creștere reală cu 2,6% față de aceeași perioadă a anului 2022. Cu toate acestea, pe serie ajustată sezonier, PIB-ul a înregistrat o scădere de 0,8% comparativ cu trimestrul II 2023. PIB-ul estimat pentru ianuarie-septembrie 2023 a însumat 214,4 miliarde lei, în descreștere, în termeni reali, cu 0,4% față de ianuarie-septembrie 2022

Activitățile care au generat, în nouă luni, o influență pozitivă asupra creșterii economice includ sectorul agriculturii, silviculturii și pescuitului, sănătatea și asistența socială, informațiile și comunicațiile, tranzacțiile imobiliare, și activitățile de cazare și alimentație publică. În mod deosebit, agricultura a contribuit semnificativ, generând o creștere a PIB-ului cu 2,3%, cu o pondere de 7,2% la formarea PIB.

În contrast, activități precum comerțul cu ridicata și cu amănuntul, industria prelucrătoare, construcțiile și producția și furnizarea de energie electrică și termică au înregistrat scăderi, afectând negativ evoluția PIB-ului.

Când vine vorba de categoriile de utilizări ale PIB-ului, descreșterea principală în ianuarie-septembrie 2023 a fost atribuită consumului final al gospodăriilor populației, cu o pondere de 85,1% la formarea PIB și o scădere de 3,3%. De asemenea, formarea brută de capital a cunoscut o descreștere de 1,6%.

Un aspect pozitiv a fost exportul net de bunuri și servicii, care a generat o creștere semnificativă a PIB-ului cu 4,8%, ca rezultat al creșterii exporturilor și reducerea importurilor.

De asemenea, impozitele nete pe produs au contribuit la descreșterea PIB-ului cu 1,0%, cu o pondere de 13,9% la formarea PIB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#recesiune #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Timpii de așteptare în punctele de trecere a frontierei dintre România și Republica Moldova s-au redus la jumătate pe parcursul acestui an, a declarat președintele Nicușor Dan, citat de News.ro. Oficialul a precizat că monitorizează evoluția traficului la frontieră și primește rapoarte periodice privind fluxurile de pasageri și mărfuri.

„Față de începutul lui 2025, suntem la 50%. Pe partea românească s-au dus mai mulți oameni – și în vamă, și în polițiile de frontieră. În același timp, în unele puncte au fost implementate controale mixte, care reduc timpul de procesare la jumătate. Mai sunt însă multe de făcut”, a spus Nicușor Dan, vineri seară, la Iași.

Probleme persistente pe segmentul de transport de marfă
Președintele a atras atenția că transporturile comerciale continuă să fie afectate de timpi mari de așteptare, ceea ce crește costurile de export pentru companiile din Republica Moldova.

„Avem o problemă cu transportul de marfă, pentru că orice interval de timp semnificativ care ține un TIR în vamă crește costul pentru marfa pe care Republica Moldova o exportă. Soluția este automatizarea verificărilor prin scanere, dar pentru asta e nevoie de o achiziție publică cu toate procedurile și năravurile aferente”, a declarat el.

Potrivit autorităților, controalele mixte și digitalizarea proceselor vamale vor continua să fie priorități în relația bilaterală România–Republica Moldova, în special în contextul creșterii volumului de transporturi comerciale și al intensificării exporturilor moldovenești către Uniunea Europeană.