Economia gâfâie! Scădere de 0,4% în nouă luni

Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova a anunțat că în trimestrul III al anului 2023, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creștere semnificativă, de 2,6% pe serie brută și 3,4% pe serie ajustată sezonier față de aceeași perioadă a anului 2022. Cu toate acestea, pe întreaga perioadă ianuarie-septembrie 2023, PIB-ul a înregistrat o descreștere modestă de 0,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Estimările arată că PIB-ul pentru trimestrul III 2023 a atins suma de 80,5 miliarde de lei, la prețuri curente de piață, în creștere reală cu 2,6% față de aceeași perioadă a anului 2022. Cu toate acestea, pe serie ajustată sezonier, PIB-ul a înregistrat o scădere de 0,8% comparativ cu trimestrul II 2023. PIB-ul estimat pentru ianuarie-septembrie 2023 a însumat 214,4 miliarde lei, în descreștere, în termeni reali, cu 0,4% față de ianuarie-septembrie 2022

Activitățile care au generat, în nouă luni, o influență pozitivă asupra creșterii economice includ sectorul agriculturii, silviculturii și pescuitului, sănătatea și asistența socială, informațiile și comunicațiile, tranzacțiile imobiliare, și activitățile de cazare și alimentație publică. În mod deosebit, agricultura a contribuit semnificativ, generând o creștere a PIB-ului cu 2,3%, cu o pondere de 7,2% la formarea PIB.

În contrast, activități precum comerțul cu ridicata și cu amănuntul, industria prelucrătoare, construcțiile și producția și furnizarea de energie electrică și termică au înregistrat scăderi, afectând negativ evoluția PIB-ului.

Când vine vorba de categoriile de utilizări ale PIB-ului, descreșterea principală în ianuarie-septembrie 2023 a fost atribuită consumului final al gospodăriilor populației, cu o pondere de 85,1% la formarea PIB și o scădere de 3,3%. De asemenea, formarea brută de capital a cunoscut o descreștere de 1,6%.

Un aspect pozitiv a fost exportul net de bunuri și servicii, care a generat o creștere semnificativă a PIB-ului cu 4,8%, ca rezultat al creșterii exporturilor și reducerea importurilor.

De asemenea, impozitele nete pe produs au contribuit la descreșterea PIB-ului cu 1,0%, cu o pondere de 13,9% la formarea PIB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#recesiune #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat luni că grupul ungar MOL va plăti între 900 de milioane de euro și un miliard de euro pentru achiziționarea unei participații de 56% în compania petrolieră sârbă NIS, potrivit Agerpres.

Într-un interviu acordat Blic TV, Vučić a respins cifrele apărute în presă potrivit cărora tranzacția ar fi evaluată la 1,7–2,5 miliarde de euro, calificându-le drept „absurde”. „Participația de 56% este evaluată între 900 milioane euro și un miliard de euro. Am pregătit banii, am pregătit două miliarde de euro pentru a o achita, sau chiar plătim mai mult de atât”, a spus președintele sârb.

Referindu-se la relațiile cu Rusia, Vučić a menționat că Serbia menține legături bune cu Moscova, dar a evitat să ofere detalii despre motivele pentru care partea rusă nu a acceptat oferta Serbiei de a prelua participația în NIS. „Este ușor să-mi explic, dar nu trebuie să vă explic dumneavoastră deoarece aș pune în pericol interesele Serbiei… Nu putem să-i numim prietenoși”, a adăugat șeful statului.

Recent, compania ungară MOL și grupul rus Gazprom au convenit prevederile de bază ale viitorului acord prin care MOL va achiziționa participația de 56,15% deținută de Gazprom în NIS. Tranzacția include și majorarea cu 5% a participației statului sârb în NIS, ceea ce ar consolida drepturile de decizie ale Serbiei în companie, a anunțat ministrul sârb al Mineritului și Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic. Acordul urmează să fie supus aprobării Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA.

Statul sârb deține în prezent 29,9% din acțiunile NIS, iar restul pachetului era controlat de companii rusești care trebuie să-și vândă participațiile în contextul sancțiunilor americane impuse NIS. Gazprom Neft și Gazprom dețin 44,9%, respectiv 11,3% din acțiuni.

NIS este cea mai mare companie petrolieră din Serbia și deține singura rafinărie din țară, situată în Pancevo, lângă Belgrad, precum și un lanț de peste 400 de benzinării în regiune, inclusiv în Bosnia și Herțegovina, Bulgaria și România.