Economia Moldovei gâfâie! Ministrul Economiei: Efectele crizei din Ormuz abia urmează

01 Iul. 2026, 14:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Iul. 2026, 14:49 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, susține că avansul modest al economiei Republicii Moldova în primul trimestru al anului 2026 trebuie analizat în contextul mai multor factori, inclusiv evoluția productivității în principalele ramuri economice și impactul tensiunilor internaționale asupra comerțului și logisticii. Comentariile vin după ce Biroul Național de Statistică a anunțat că Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova a crescut cu doar 0,4% în primele trei luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. PIB-ul a însumat 77,5 miliarde de lei, ritm inferior mediei Uniunii Europene, estimată la 0,6%.

„Este o creștere pe perioada ianuarie, februarie, martie, dar pe de altă parte trebuie să privim și cifrele statistice din alte perspective. Care a fost creșterea productivității atât în industrie, cât și în agricultură”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Osmochescu, unul dintre factorii care au influențat evoluția economiei îl reprezintă tensiunile din regiunea Strâmtorii Ormuz, însă efectele acestora nu s-au manifestat pe deplin în primul trimestru.

„Impactul de bază este resimțit din cauza problemelor din Strâmtoarea Ormuz. Spuneam și anterior că impactul direct va fi resimțit puțin mai târziu”, a afirmat ministrul.

Șeful de la Economie a precizat că, potrivit datelor analizate de minister, sectorul construcțiilor a fost unul dintre principalele domenii care au tras în jos creșterea economică.

„Din cifrele statistice pe care le-am văzut, o componentă care a tras în jos această creștere economică este sectorul construcțiilor”, a spus Osmochescu.

Totodată, ministrul a lansat ipoteza că utilizarea tot mai extinsă a inteligenței artificiale ar putea influența în viitor dinamica productivității, însă a subliniat că sunt necesare analize suplimentare.

„Probabil că a început implementarea mai adecvată și eficientă a inteligenței artificiale, ceea ce ne dorim și noi, dar trebuie să verificăm toate cifrele exacte”, a declarat acesta.

Perspectivele pentru întregul an rămân prudente. Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a revizuit în scădere estimările privind evoluția economiei Republicii Moldova, anticipând o creștere a PIB cuprinsă între 1,5% și 1,9% în 2026.

01 Iul. 2026, 14:04
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
01 Iul. 2026, 14:04 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Investițiile străine directe în Republica Moldova au început anul 2026 pe un trend descendent, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). La sfârșitul primului trimestru, valoarea participațiilor și acțiunilor deținute de investitorii străini, inclusiv veniturile reinvestite, s-a redus până la 3,42 miliarde de euro, cu aproximativ 303 milioane de euro mai puțin față de sfârșitul anului 2025, când acestea însumau 3,72 miliarde de euro.

Cea mai mare scădere a fost înregistrată în cazul investițiilor provenite din Uniunea Europeană, care s-au diminuat cu 6,7%, de la 3,14 miliarde de euro la 2,93 miliarde de euro. Astfel, investitorii europeni au redus expunerea în Republica Moldova cu peste 211 milioane de euro în doar trei luni.

Declinul a fost și mai mare în cazul investițiilor provenite din state din afara Uniunii Europene. Acestea au coborât cu 15,9%, de la 577,2 milioane de euro la 485,5 milioane de euro, ceea ce reprezintă o diminuare de aproape 92 de milioane de euro.

În pofida retragerii de capital, investitorii europeni continuă să domine structura investițiilor străine directe, reprezentând aproximativ 86% din totalul capitalului investit în Republica Moldova.

Datele BNM arată că cele mai atractive domenii pentru investitorii străini rămân activitățile financiare și de asigurări, care concentrează 36,1% din investițiile directe, urmate de comerțul cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor (24%), și industria prelucrătoare (17,7%). Sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor atrage 6,2% din investiții, în timp ce tranzacțiile imobiliare dețin o pondere de 4,4%, iar transportul și depozitarea – 3,9%.

Raportul BNM mai relevă că activele financiare externe ale Republicii Moldova continuă să fie dominate de plasamentele pe termen lung, care reprezintă 62,7% din total și au crescut cu 6,2% față de sfârșitul anului 2025. Activele pe termen scurt au avansat cu 3,4%, iar raportul dintre activele pe termen lung și cele pe termen scurt este de 1,7.