Economia Moldovei, pe marginea prăpastiei! Deficitul de forță de muncă și salariile mici - principalele provocări

Republica Moldova se confruntă cu o încetinire a creșterii economice și o erodare a potențialului său de dezvoltare, pe fondul unui deficit tot mai acut de forță de muncă. Analizele relevă că țara și-a epuizat modelul actual de competitivitate, bazat pe resurse și costuri reduse, în timp ce tranziția către un model bazat pe eficiență este lentă și incertă, se arată în Raporul de stare a țării, publicat de Expert Grup.

Economia națională s-a bazat până acum pe activități cu un nivel redus de sofisticare tehnologică, procesare și valoare adăugată, ceea ce explică nivelurile scăzute de productivitate a muncii, salariile mici și exporturile modeste ca pondere în PIB comparativ cu alte state din regiune. Acest model a fost susținut de disponibilitatea forței de muncă ieftine, care a atras investiții străine directe în sectoare precum automotive și textile. Totuși, aceste sectoare generează valoare adăugată limitată, bazându-se pe importul de materii prime și re-exportarea produselor după o procesare minimă.

„Fenomenul accentuat al emigrării populației apte de muncă și creșterea salariilor într-un ritm mai rapid decât productivitatea muncii au agravat problema deficitului de forță de muncă. Întreprinderile care au construit modele de afaceri bazate pe costuri reduse se confruntă acum cu dificultăți semnificative. Această situație subliniază necesitatea unui nou model economic bazat pe eficiență și valoare adăugată, însă tranziția către acesta rămâne incertă. Discuțiile despre liberalizarea pieței muncii pentru lucrători necalificați sunt văzute ca un pas înapoi, perpetuând un model nesustenabil”, s ema spune în publicație.

Experții atrag atenția că politicile guvernamentale trebuie să sprijine sectorul privat orientat spre generarea de valoare adăugată, prin procesarea materiilor prime locale, eficientizarea producției și implementarea inovațiilor tehnologice. Numai astfel se pot crea condiții sustenabile pentru creșterea salariilor, a exporturilor și a bunăstării generale a economiei.

Fără măsuri decisive și rapide, Republica Moldova riscă să rămână blocată într-o perioadă de stagnare economică și incertitudine, care ar putea afecta pe termen lung competitivitatea și dezvoltarea sa economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#angajati #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.