Economia Moldovei, pe marginea prăpastiei! Deficitul de forță de muncă și salariile mici - principalele provocări

Republica Moldova se confruntă cu o încetinire a creșterii economice și o erodare a potențialului său de dezvoltare, pe fondul unui deficit tot mai acut de forță de muncă. Analizele relevă că țara și-a epuizat modelul actual de competitivitate, bazat pe resurse și costuri reduse, în timp ce tranziția către un model bazat pe eficiență este lentă și incertă, se arată în Raporul de stare a țării, publicat de Expert Grup.

Economia națională s-a bazat până acum pe activități cu un nivel redus de sofisticare tehnologică, procesare și valoare adăugată, ceea ce explică nivelurile scăzute de productivitate a muncii, salariile mici și exporturile modeste ca pondere în PIB comparativ cu alte state din regiune. Acest model a fost susținut de disponibilitatea forței de muncă ieftine, care a atras investiții străine directe în sectoare precum automotive și textile. Totuși, aceste sectoare generează valoare adăugată limitată, bazându-se pe importul de materii prime și re-exportarea produselor după o procesare minimă.

„Fenomenul accentuat al emigrării populației apte de muncă și creșterea salariilor într-un ritm mai rapid decât productivitatea muncii au agravat problema deficitului de forță de muncă. Întreprinderile care au construit modele de afaceri bazate pe costuri reduse se confruntă acum cu dificultăți semnificative. Această situație subliniază necesitatea unui nou model economic bazat pe eficiență și valoare adăugată, însă tranziția către acesta rămâne incertă. Discuțiile despre liberalizarea pieței muncii pentru lucrători necalificați sunt văzute ca un pas înapoi, perpetuând un model nesustenabil”, s ema spune în publicație.

Experții atrag atenția că politicile guvernamentale trebuie să sprijine sectorul privat orientat spre generarea de valoare adăugată, prin procesarea materiilor prime locale, eficientizarea producției și implementarea inovațiilor tehnologice. Numai astfel se pot crea condiții sustenabile pentru creșterea salariilor, a exporturilor și a bunăstării generale a economiei.

Fără măsuri decisive și rapide, Republica Moldova riscă să rămână blocată într-o perioadă de stagnare economică și incertitudine, care ar putea afecta pe termen lung competitivitatea și dezvoltarea sa economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#angajati #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.