Economia Moldovei, pe marginea prăpastiei! Deficitul de forță de muncă și salariile mici – principalele provocări

13 Dec. 2024, 15:06
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Dec. 2024, 15:06 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova se confruntă cu o încetinire a creșterii economice și o erodare a potențialului său de dezvoltare, pe fondul unui deficit tot mai acut de forță de muncă. Analizele relevă că țara și-a epuizat modelul actual de competitivitate, bazat pe resurse și costuri reduse, în timp ce tranziția către un model bazat pe eficiență este lentă și incertă, se arată în Raporul de stare a țării, publicat de Expert Grup.

Economia națională s-a bazat până acum pe activități cu un nivel redus de sofisticare tehnologică, procesare și valoare adăugată, ceea ce explică nivelurile scăzute de productivitate a muncii, salariile mici și exporturile modeste ca pondere în PIB comparativ cu alte state din regiune. Acest model a fost susținut de disponibilitatea forței de muncă ieftine, care a atras investiții străine directe în sectoare precum automotive și textile. Totuși, aceste sectoare generează valoare adăugată limitată, bazându-se pe importul de materii prime și re-exportarea produselor după o procesare minimă.

„Fenomenul accentuat al emigrării populației apte de muncă și creșterea salariilor într-un ritm mai rapid decât productivitatea muncii au agravat problema deficitului de forță de muncă. Întreprinderile care au construit modele de afaceri bazate pe costuri reduse se confruntă acum cu dificultăți semnificative. Această situație subliniază necesitatea unui nou model economic bazat pe eficiență și valoare adăugată, însă tranziția către acesta rămâne incertă. Discuțiile despre liberalizarea pieței muncii pentru lucrători necalificați sunt văzute ca un pas înapoi, perpetuând un model nesustenabil”, s ema spune în publicație.

Experții atrag atenția că politicile guvernamentale trebuie să sprijine sectorul privat orientat spre generarea de valoare adăugată, prin procesarea materiilor prime locale, eficientizarea producției și implementarea inovațiilor tehnologice. Numai astfel se pot crea condiții sustenabile pentru creșterea salariilor, a exporturilor și a bunăstării generale a economiei.

Fără măsuri decisive și rapide, Republica Moldova riscă să rămână blocată într-o perioadă de stagnare economică și incertitudine, care ar putea afecta pe termen lung competitivitatea și dezvoltarea sa economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!