Economia Moldovei, pe marginea prăpastiei! Deficitul de forță de muncă și salariile mici – principalele provocări

13 Dec. 2024, 15:06
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Dec. 2024, 15:06 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova se confruntă cu o încetinire a creșterii economice și o erodare a potențialului său de dezvoltare, pe fondul unui deficit tot mai acut de forță de muncă. Analizele relevă că țara și-a epuizat modelul actual de competitivitate, bazat pe resurse și costuri reduse, în timp ce tranziția către un model bazat pe eficiență este lentă și incertă, se arată în Raporul de stare a țării, publicat de Expert Grup.

Economia națională s-a bazat până acum pe activități cu un nivel redus de sofisticare tehnologică, procesare și valoare adăugată, ceea ce explică nivelurile scăzute de productivitate a muncii, salariile mici și exporturile modeste ca pondere în PIB comparativ cu alte state din regiune. Acest model a fost susținut de disponibilitatea forței de muncă ieftine, care a atras investiții străine directe în sectoare precum automotive și textile. Totuși, aceste sectoare generează valoare adăugată limitată, bazându-se pe importul de materii prime și re-exportarea produselor după o procesare minimă.

„Fenomenul accentuat al emigrării populației apte de muncă și creșterea salariilor într-un ritm mai rapid decât productivitatea muncii au agravat problema deficitului de forță de muncă. Întreprinderile care au construit modele de afaceri bazate pe costuri reduse se confruntă acum cu dificultăți semnificative. Această situație subliniază necesitatea unui nou model economic bazat pe eficiență și valoare adăugată, însă tranziția către acesta rămâne incertă. Discuțiile despre liberalizarea pieței muncii pentru lucrători necalificați sunt văzute ca un pas înapoi, perpetuând un model nesustenabil”, s ema spune în publicație.

Experții atrag atenția că politicile guvernamentale trebuie să sprijine sectorul privat orientat spre generarea de valoare adăugată, prin procesarea materiilor prime locale, eficientizarea producției și implementarea inovațiilor tehnologice. Numai astfel se pot crea condiții sustenabile pentru creșterea salariilor, a exporturilor și a bunăstării generale a economiei.

Fără măsuri decisive și rapide, Republica Moldova riscă să rămână blocată într-o perioadă de stagnare economică și incertitudine, care ar putea afecta pe termen lung competitivitatea și dezvoltarea sa economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

27 Ian. 2026, 11:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
27 Ian. 2026, 11:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei intră într-o nouă etapă de supraveghere bancară. În perioada 2026–2027, autoritatea de reglementare va intensifica controalele și inspecțiile la bănci și se va concentra pe identificarea, evaluarea și gestionarea riscurilor-cheie, cu scopul de a menține stabilitatea și sustenabilitatea sistemului bancar, potrivit priorităților aprobate de regulator.

Potrivit BNM, prioritățile sunt stabilite în baza unei evaluări cuprinzătoare a principalelor riscuri și vulnerabilități ale băncilor licențiate și sunt revizuite anual, ținând cont de evoluția profilului de risc, rezultatele procesului de supraveghere și evaluare (SREP), concluziile inspecțiilor pe teren, precum și progresele realizate în implementarea priorităților anterioare. Acest mecanism permite o alocare eficientă a resurselor de supraveghere și ajustarea intervențiilor în funcție de dinamica riscurilor.

Totodată, BNM va intensifica supravegherea în domeniul securității TIC, al sistemelor de plăți, inclusiv în contextul conectării Republicii Moldova la SEPA, precum și în aria prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului, printr-o abordare bazată pe risc și prin utilizarea unor instrumente moderne de analiză la distanță.

BNM constată că, pe parcursul anului 2025, sectorul bancar al Republicii Moldova a rămas robust din punct de vedere financiar, cu poziții solide de capital și lichiditate, creșteri ale activelor, creditelor, fondurilor proprii și depozitelor. Rata creditelor neperformante s-a menținut la un nivel scăzut, apropiat de minimele istorice, iar băncile au respectat integral cerințele prudențiale. Totodată, în 2025 au continuat reformele de reglementare și armonizare legislativă cu standardele Uniunii Europene și cerințele Basel III, în sprijinul procesului de integrare europeană.

Pentru perioada 2026–2027, BNM avertizează însă că băncile trebuie să rămână vigilente în fața riscurilor geopolitice, incertitudinilor macroeconomice și provocărilor operaționale, fiind esențială menținerea unei asumări prudente a riscurilor și a unor standarde solide de creditare pentru a preveni acumularea de noi credite neperformante.

Astfel, supravegherea bancară se va concentra pe opt domenii-cheie: guvernanța corporativă; modelul de afaceri și strategia; riscul de credit; riscul operațional; riscul de lichiditate,  riscurile asociate tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) și vulnerabilitățile sistemelor de plăți și serviciilor de plată; precum și prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Accent va fi pus pe consolidarea guvernanței corporative, inclusiv responsabilitatea organelor de conducere, cultura riscurilor și guvernanța datelor, pe monitorizarea atentă a creditării, în special a creditelor ipotecare, de consum și a produselor de creditare online, dar și pe reziliența operațională și digitală a băncilor, în contextul digitalizării accelerate și al creșterii riscurilor cibernetice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM