Economia moldovenească pe picior de egalitate cu cea a Burkinei Faso

Clasificată ca țară cu venituri medii-superioare, Moldova a avut un PIB estimat ajustat per cap locuitor la 14 258 USD în anul 2021. După ce economia s-a contractat cu 7,0% în 2020, creșterea a fost compensată în anul curent. Producția în 2021 este estimată să crească cu 2,8% sub nivelul anului 2019. Iar în 2022 se așteaptă o recuperare a PIB-ului comparativ cu anii de dinaintea pandemiei, potrivit raportului Centrului pentru Economie și Cercetare în Afaceri.

Economiștii atrag atenția că populația țării s-a contractat în medie cu 1,7% între 2016 și 2021. Rata mortalității a crescut din cauza complicațiilor cauzate de COVID-19 a fost ridicată la nivel internațional. Eforturile de vaccinare din Moldova au fost slabe până acum, cu 24,6% din populație care a primit cel puțin o doză și o mai mică 23,9% fiind complet vaccinat.

În ciuda unei redresări economice relativ slabe, piața forței de muncă pare să fie în dificultate. Rata șomajului a scăzut cu 2,5 puncte procentuale la 5,5% în 2021. Finanțele publice sunt în stare bună, deși datoria guvernamentală ca pondere din PIB a crescut până la 38,1% în 2021. Acest lucru comparativ cu 34,8% anul precedent. Deficitul fiscal a fost de 4,3% din PIB în 2021. În timp ce aceasta reprezintă un nivel relativ ridicat al împrumuturilor guvernamentale, adică nivelul scăzut al datoriei sectorului public că, cel puțin pe termen scurt, există spațiu fiscal care să justifice această abordare, mai ales având în vedere necesitatea de a stimula cererea în mijlocul crizei COVID-19”, se mai spune în raport.

În perioada anilor 2022 – 2026, CEBR estimează că ritmul anual de creștere a PIB-ului se va accelera în medie cu 5,4%. Cu toate acestea, pe restul orizontului de prognoză, este de așteptat ca avansul economic să scadă la o medie de 5,0%/anual. În următorii 15 ani Republica Moldova va urca rapid în clasamentul Ligii Economice Mondiale. CEBR prognozează că Moldova va își va îmbunătăți clasamentul de pe poziția 137 în 2021 până pe locul 114 în 2036. O îmbunătățire considerabilă de 23 de locuri în clasament.

Economia Republicii Moldova este pe aceleași poziții cu cea a Burkinei Faso, care în 2021 s-a clasat pe locul 136, iar în 2036 pe poziția 115 privind creșterea.

În ceea ce privește PIB-ul global, acesta va depăşi pentru prima dată 100 de mii de miliarde de dolari în 2022 iar China va avea nevoie de mai mult timp decât s-a estimat iniţial pentru a depăşi Statele Unite, devenind prima economie mondială.

India ar urma să depăşească Franţa în 2022 şi apoi Marea Britanie în 2023 pentru a-şi câştiga titlul de a şasea economie mondială.

Raportul arată că Germania este în grafic pentru a depăşi Japonia, devenind a treia economie mondială în 2033, în timp ce Rusia ar putea fi inclusă până în 2036 în top zece economii globale iar Indonezia pare a fi în grafic pentru a deveni a noua economie mondială în 2034.

#estimări #crestere #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.