Economia moldovenească pe picior de egalitate cu cea a Burkinei Faso

Clasificată ca țară cu venituri medii-superioare, Moldova a avut un PIB estimat ajustat per cap locuitor la 14 258 USD în anul 2021. După ce economia s-a contractat cu 7,0% în 2020, creșterea a fost compensată în anul curent. Producția în 2021 este estimată să crească cu 2,8% sub nivelul anului 2019. Iar în 2022 se așteaptă o recuperare a PIB-ului comparativ cu anii de dinaintea pandemiei, potrivit raportului Centrului pentru Economie și Cercetare în Afaceri.

Economiștii atrag atenția că populația țării s-a contractat în medie cu 1,7% între 2016 și 2021. Rata mortalității a crescut din cauza complicațiilor cauzate de COVID-19 a fost ridicată la nivel internațional. Eforturile de vaccinare din Moldova au fost slabe până acum, cu 24,6% din populație care a primit cel puțin o doză și o mai mică 23,9% fiind complet vaccinat.

În ciuda unei redresări economice relativ slabe, piața forței de muncă pare să fie în dificultate. Rata șomajului a scăzut cu 2,5 puncte procentuale la 5,5% în 2021. Finanțele publice sunt în stare bună, deși datoria guvernamentală ca pondere din PIB a crescut până la 38,1% în 2021. Acest lucru comparativ cu 34,8% anul precedent. Deficitul fiscal a fost de 4,3% din PIB în 2021. În timp ce aceasta reprezintă un nivel relativ ridicat al împrumuturilor guvernamentale, adică nivelul scăzut al datoriei sectorului public că, cel puțin pe termen scurt, există spațiu fiscal care să justifice această abordare, mai ales având în vedere necesitatea de a stimula cererea în mijlocul crizei COVID-19”, se mai spune în raport.

În perioada anilor 2022 – 2026, CEBR estimează că ritmul anual de creștere a PIB-ului se va accelera în medie cu 5,4%. Cu toate acestea, pe restul orizontului de prognoză, este de așteptat ca avansul economic să scadă la o medie de 5,0%/anual. În următorii 15 ani Republica Moldova va urca rapid în clasamentul Ligii Economice Mondiale. CEBR prognozează că Moldova va își va îmbunătăți clasamentul de pe poziția 137 în 2021 până pe locul 114 în 2036. O îmbunătățire considerabilă de 23 de locuri în clasament.

Economia Republicii Moldova este pe aceleași poziții cu cea a Burkinei Faso, care în 2021 s-a clasat pe locul 136, iar în 2036 pe poziția 115 privind creșterea.

În ceea ce privește PIB-ul global, acesta va depăşi pentru prima dată 100 de mii de miliarde de dolari în 2022 iar China va avea nevoie de mai mult timp decât s-a estimat iniţial pentru a depăşi Statele Unite, devenind prima economie mondială.

India ar urma să depăşească Franţa în 2022 şi apoi Marea Britanie în 2023 pentru a-şi câştiga titlul de a şasea economie mondială.

Raportul arată că Germania este în grafic pentru a depăşi Japonia, devenind a treia economie mondială în 2033, în timp ce Rusia ar putea fi inclusă până în 2036 în top zece economii globale iar Indonezia pare a fi în grafic pentru a deveni a noua economie mondială în 2034.

#estimări #crestere #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.