Economia obscură din Gaza. Clanuri familiale, bande criminale și afaceriștii prosperi de pe urma suferinței oamenilor

Pe fondul războiului declanșat de Israel împotriva Hamas, în Fâșia Gaza a înflorit o „economie de război” dominată de clanuri familiale, bande criminale și afaceriști veroși, dezvăluie săptămânalul britanic The Economist.

Și casele abandonate ale refugiaților și ajutoarele internaționale sunt jefuite de clanuri, care vând ulterior la prețuri exorbitante bunurile necesare populației. O altă afacere profitabilă pentru bandele palestiniene sunt și taxele de protecție percepute unor organizații umanitare.
După trauma provocată de strămutarea repetată din casa ei din orașul Gaza, Suha Alam a simțit că nu mai avea prea multe de pierdut. După ce a fugit în Rafah, cel mai sudic oraș din Gaza, a trimis un mesaj unui prieten rămas în nordul țării pentru a verifica ce se întâmplă cu casa familiei, dar i s-a spus că jefuitorii au intrat printr-o gaură într-un zid spart și au furat totul.

Numeroși palestinieni strămutați spun că locuințele lor din nord au fost jefuite în timp ce căutau adăpost în sudul Gazei. Totul, de la televizoare și aparate de bucătărie până la mobilă, a fost luat de bandele palestiniene, despre care lucrătorii umanitari spun că sunt din ce în ce mai bine organizate în nord, chiar dacă armata israeliană pretinde că deține controlul deplin asupra zonei.
O mare parte din pradă este apoi pusă în vânzare în piețe improvizate, unde victimele jafurilor au reușit uneori să își răscumpere bunurile furate, inclusiv mobila. Aceste piețe de vechituri fac parte dintr-o economie de tip „patchwork” emergentă, în care clanurile, mafiile locale și oamenii de afaceri veroși își pot folosi cunoștințele și mușchii, în unele cazuri cu ajutorul legăturilor cu Israelul și Egiptul, pentru a umple un vid.

Clanurile familiale din Gaza au fost mult timp intermediari ai puterii. Acestea nu au dispărut niciodată sub conducerea Hamas, ai cărei lideri mai pricepuți au învățat să nu se certe cu familiile mai mari, preferând să opereze în tandem sau alături de acestea, mai degrabă decât în opoziție. Oficialii și observatorii din domeniul ajutorului spun că aceste clanurile sunt implicate în ambele tipuri de escrocherii: în unele cazuri, oferă ONG-urilor depozite sigure și comercianților protecție pentru bunurile lor – contra cost; în altele, organizează furtul de ajutoare, pe care le vând ulterior la prețuri exorbitante.
Israelul vrea să implice clanurile în administrarea civilă a Fâșiei Gaza
În ianuarie, rapoartele potrivit cărora șefii de securitate ai Israelului au favorizat ideea de a folosi clanurile din Gaza pentru a ajuta temporar la administrarea enclavei au atras critici internaționale pe scară largă. Totuși, deja începe să se întâmple. ONG-urile folosesc indirect serviciile celor mai mari familii din sudul Gazei pentru a proteja și a ajuta la distribuirea ajutoarelor oamenilor disperați de pe teritoriul fără lege.

Videoclipurile care circulă pe rețelele de socializare înfățișează bărbați înarmați cu bastoane, uneori cu arme, călărind deasupra convoaielor umanitare. Israelul a citat acest lucru ca dovadă că Hamas a furat ajutor. Dar lucrătorii umanitari spun că, în multe cazuri, membrii unor familii puternice au fost angajați pentru a proteja mărfurile de mulțimile disperate care ar putea jefui camioanele.

Creșterea acestor familii este „o rețetă pentru conflicte interne”, spune Mkhaimar Abusada, profesor de politică la Universitatea al-Azhar din Gaza (acum distrusă), care a fugit la Cairo. „Aceste clanuri mari vor încerca să monopolizeze și să dicteze viețile altor familii palestiniene”, avertizează el, menționând că unele familii mai consacrate au fost implicate în crime extrajudiciare în perioadele trecute de tulburări. Unul dintre ei, Dughmush, a fost implicat în răpirea unui jurnalist de la BBC, Alan Johnston, în 2007. Oficialii ONU spun că camioanele care încercau să ajungă în centrul Gazei au fost oprite la baraje rutiere improvizate și jefuite de grupuri organizate.

Un lucrător umanitar a declarat că, dacă fluxul de alimente și medicamente rămâne blocat, ceea ce duce la creșterea prețurilor, „veți încuraja aceste bande și familii să se consolideze și apoi vor deveni pur și simplu parte a peisajului”.

Un diplomat occidental implicat în încercarea de a aranja aprovizionarea de urgență se declară exasperat. În decembrie, spune el, camioanele deținute de oameni de afaceri palestinieni cu legături cu Israelul care transportau bunuri comerciale au fost lăsate să treacă prin punctul de trecere din Israel de la Kerem Shalom, cu câteva zile înainte de a fi lăsat să intre orice ajutor umanitar.

„Israelienii au o mare influență în efectuarea selecțiilor și în crearea acestor prețuri nebunești”, adaugă el.

Pe măsură ce prețurile cresc și atât de mult ajutor este furat și revândut, accesul la numerar a devenit vital. Autoritatea monetară palestiniană, cu sediul la Ramallah, în Cisiordania, este cel mai apropiat lucru pe care palestinienii îl au de o bancă centrală. Aceasta s-a străduit să introducă numerar în cele câteva bancomate din enclavă. Doar șase din cele 91 de bancomate din Gaza funcționează. Rugămintea de a obține permisiunea din partea Israelului pentru ca inginerii să repare bancomatele stricate nu a fost ascultată.

Jamie McGoldrick, coordonatorul umanitar al ONU în Gaza, a spus că o modalitate de a combate anarhia în creștere, în special în nord, este „inundarea” Gaza cu ajutor umanitar, astfel încât să nu fie folosit pentru extorcare sau vândut pe piața neagră.
Planurile americane de construire a unui debarcader plutitor în largul coastei din Gaza ar putea foarte bine să permită accesul mai multor provizii în fâșie, însă ONG-urile și ONU au afirmat în mod repetat că doar ajutorul nu poate evita foametea. Pentru a face față crizei, oamenii de afaceri privați din Gaza trebuie să își dea posibilitatea de a face afaceri. Cu toate acestea, importurile comerciale rămân minuscule. Afacerile private din Gaza s-au prăbușit practic din 7 octombrie. Dar un oficial umanitar remarcă: „Cu provizii atât de puține, normal că se fac bani mulți”.

O mână de oameni de afaceri palestinieni verificați de Israel, cu legături vechi cu Tel Aviv, au putut să introducă bunuri în Gaza în mod privat. Însă acest lucru poate avea consecințe dezastruoase, cum s-a întâmplat în februarie, când 112 persoane au fost ucise în încercarea de a ajunge la ajutoare cu camioanele aduse de comercianții palestinieni. Iar comercianții necertificați de israelieni trebuie să coopereze cu clanurile familiale pentru a face același lucru. Corupția este în mod inevitabil răspândită, notează The Economist. „Le permiteți acestor șase sau șapte indivizi să controleze economia”, spune un fost oficial al Autorității Palestiniene. „Ceea ce se dezvoltă este războinicul – și Israelul este cel car decide.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#clanuri #Gaza #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.