Economia Republicii Moldova provoacă frisoane! S-a comprimat cu 2,4%

Economia Republicii Moldova este în recesiune. PIB-ul țării s-a comprimat cu 2,4% și a însumat 67,3 miliarde de lei, în primul trimestru al anului față de perioada similară a anului 2022, arată datele Biroului Național de Statistică.

Pe ramuri, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat s-a redus cu 1,4%, cu o pondere de 2,6% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 37,0%, industria prelucrătoare (-1,3%) cu o pondere de 8,7% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 14,2% și construcțiile (-1,0%), cu o pondere de 5,5% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 16,3%.

O influență pozitivă asupra evoluției PIB au avut sănătate și asistență socială (+0,6%), informații și comunicații (+0,5%) și tranzacțiile imobiliare (+0,5%).

Impozitele nete pe produs cu o pondere de 15,5% la formarea PIB au influențat creșterea PIB cu 0,6%, volumul acestora majorându-se cu 4,0%. Consumului final al gospodăriilor populației volumul căruia s-a micșorat cu 2,6% (cauzând scăderea PIB cu 2,2%), exportului net de bunuri și servicii (-1,3%), consecință a aportului mai semnificativ al volumului importurilor de bunuri și servicii la formarea PIB (73,8%) față de cel al exporturilor de bunuri și servicii (44,4%).

O contribuție asupra evoluției PIB au avut consumul final al administrației publice și consumul final al instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei (generând creșterea PIB cu câte 0,1%) volumul lor majorându-se cu 0,4% și cu 12,4% respectiv.

Banca Mondială a majorat prognoza de creștere economică a Republicii Moldova pentru 2023 cu 0,2 p.p. – de la 1,6% la 1,8%.

Anul trecut PIB-ul Republicii Moldova a fost de 272,6 miliarde de lei, care a scăzut cu 5,9% în termeni reali față de 2021.

Fondul Monetar Internațional prognozează o creștere a PIB-ului în Republica Moldova de 2% în 2023, 4,3% în 2024 și 5% în 2025. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare își menține prognoza pentru Republica Moldova pentru anul curent și anul viitor și se așteaptă la o scădere a PIB-ului de 1,3% în 2023 și o creștere de 3,5% în 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#PIB #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.