Economia Republicii Moldova provoacă frisoane! S-a comprimat cu 2,4%

Economia Republicii Moldova este în recesiune. PIB-ul țării s-a comprimat cu 2,4% și a însumat 67,3 miliarde de lei, în primul trimestru al anului față de perioada similară a anului 2022, arată datele Biroului Național de Statistică.

Pe ramuri, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat s-a redus cu 1,4%, cu o pondere de 2,6% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 37,0%, industria prelucrătoare (-1,3%) cu o pondere de 8,7% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 14,2% și construcțiile (-1,0%), cu o pondere de 5,5% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 16,3%.

O influență pozitivă asupra evoluției PIB au avut sănătate și asistență socială (+0,6%), informații și comunicații (+0,5%) și tranzacțiile imobiliare (+0,5%).

Impozitele nete pe produs cu o pondere de 15,5% la formarea PIB au influențat creșterea PIB cu 0,6%, volumul acestora majorându-se cu 4,0%. Consumului final al gospodăriilor populației volumul căruia s-a micșorat cu 2,6% (cauzând scăderea PIB cu 2,2%), exportului net de bunuri și servicii (-1,3%), consecință a aportului mai semnificativ al volumului importurilor de bunuri și servicii la formarea PIB (73,8%) față de cel al exporturilor de bunuri și servicii (44,4%).

O contribuție asupra evoluției PIB au avut consumul final al administrației publice și consumul final al instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei (generând creșterea PIB cu câte 0,1%) volumul lor majorându-se cu 0,4% și cu 12,4% respectiv.

Banca Mondială a majorat prognoza de creștere economică a Republicii Moldova pentru 2023 cu 0,2 p.p. – de la 1,6% la 1,8%.

Anul trecut PIB-ul Republicii Moldova a fost de 272,6 miliarde de lei, care a scăzut cu 5,9% în termeni reali față de 2021.

Fondul Monetar Internațional prognozează o creștere a PIB-ului în Republica Moldova de 2% în 2023, 4,3% în 2024 și 5% în 2025. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare își menține prognoza pentru Republica Moldova pentru anul curent și anul viitor și se așteaptă la o scădere a PIB-ului de 1,3% în 2023 și o creștere de 3,5% în 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#PIB #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vicepremierul și ministrul de externe Mihai Popșoi a vizitat în Kazahstan fabrica de înghețată „IceMaster – Ice Cream”, o întreprindere mixtă cu capital moldovenesc, parte a imperiului JLC Group, controlat de familia Jardan. Potrivit directorului general Iurie Jardan, cifra de afaceri a companiei în 2024 a depășit 80 de milioane de euro.

„Este o mare onoare pentru compania noastră să reprezinte Republica Moldova în Kazahstan și Kazahstanul în Moldova. Ne asumăm rolul de punte între cele două țări”, a declarat Jardan, fiul omului de afaceri Vladimir Jardan – cunoscut drept „baronul laptelui” din Moldova.

Grupul JLC controlează companii din domeniul lactatelor în Republica Moldova, România, Ucraina, Kazahstan și Germania. În Moldova, JLC deține peste 68% din capitalul Incomlac Bălți – al doilea cel mai mare producător de lactate din țară.

Din imperiul economic al familiei Jardan mai fac parte rețeaua de magazine Jardi, compania de construcții Monolit, exploatații agricole de peste 2.000 de hectare și fabrici de lactate peste hotare. Vladimir Jardan, fondatorul grupului, a acumulat o parte din afaceri în perioada controversată a privatizării cu bonuri patrimoniale din anii ’90.

Numele său a fost legat de Banca Socială, una dintre cele trei instituții financiare implicate în scandalul „furtului miliardului”. La momentul introducerii administrării speciale de către BNM, Jardan deținea direct 0,72% din acțiunile Băncii Sociale, dar indirect controla 5,28% prin intermediul firmelor Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac.

Deși evită aparițiile publice, Vladimir Jardan rămâne unul dintre cei mai influenți și discreți magnați ai industriei agroalimentare din regiune.