Economia Republicii Moldova provoacă frisoane! S-a comprimat cu 2,4%

Economia Republicii Moldova este în recesiune. PIB-ul țării s-a comprimat cu 2,4% și a însumat 67,3 miliarde de lei, în primul trimestru al anului față de perioada similară a anului 2022, arată datele Biroului Național de Statistică.

Pe ramuri, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat s-a redus cu 1,4%, cu o pondere de 2,6% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 37,0%, industria prelucrătoare (-1,3%) cu o pondere de 8,7% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 14,2% și construcțiile (-1,0%), cu o pondere de 5,5% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 16,3%.

O influență pozitivă asupra evoluției PIB au avut sănătate și asistență socială (+0,6%), informații și comunicații (+0,5%) și tranzacțiile imobiliare (+0,5%).

Impozitele nete pe produs cu o pondere de 15,5% la formarea PIB au influențat creșterea PIB cu 0,6%, volumul acestora majorându-se cu 4,0%. Consumului final al gospodăriilor populației volumul căruia s-a micșorat cu 2,6% (cauzând scăderea PIB cu 2,2%), exportului net de bunuri și servicii (-1,3%), consecință a aportului mai semnificativ al volumului importurilor de bunuri și servicii la formarea PIB (73,8%) față de cel al exporturilor de bunuri și servicii (44,4%).

O contribuție asupra evoluției PIB au avut consumul final al administrației publice și consumul final al instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei (generând creșterea PIB cu câte 0,1%) volumul lor majorându-se cu 0,4% și cu 12,4% respectiv.

Banca Mondială a majorat prognoza de creștere economică a Republicii Moldova pentru 2023 cu 0,2 p.p. – de la 1,6% la 1,8%.

Anul trecut PIB-ul Republicii Moldova a fost de 272,6 miliarde de lei, care a scăzut cu 5,9% în termeni reali față de 2021.

Fondul Monetar Internațional prognozează o creștere a PIB-ului în Republica Moldova de 2% în 2023, 4,3% în 2024 și 5% în 2025. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare își menține prognoza pentru Republica Moldova pentru anul curent și anul viitor și se așteaptă la o scădere a PIB-ului de 1,3% în 2023 și o creștere de 3,5% în 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#PIB #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.