Economia Republicii Moldova provoacă frisoane! S-a comprimat cu 2,4%

Economia Republicii Moldova este în recesiune. PIB-ul țării s-a comprimat cu 2,4% și a însumat 67,3 miliarde de lei, în primul trimestru al anului față de perioada similară a anului 2022, arată datele Biroului Național de Statistică.

Pe ramuri, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat s-a redus cu 1,4%, cu o pondere de 2,6% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 37,0%, industria prelucrătoare (-1,3%) cu o pondere de 8,7% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 14,2% și construcțiile (-1,0%), cu o pondere de 5,5% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 16,3%.

O influență pozitivă asupra evoluției PIB au avut sănătate și asistență socială (+0,6%), informații și comunicații (+0,5%) și tranzacțiile imobiliare (+0,5%).

Impozitele nete pe produs cu o pondere de 15,5% la formarea PIB au influențat creșterea PIB cu 0,6%, volumul acestora majorându-se cu 4,0%. Consumului final al gospodăriilor populației volumul căruia s-a micșorat cu 2,6% (cauzând scăderea PIB cu 2,2%), exportului net de bunuri și servicii (-1,3%), consecință a aportului mai semnificativ al volumului importurilor de bunuri și servicii la formarea PIB (73,8%) față de cel al exporturilor de bunuri și servicii (44,4%).

O contribuție asupra evoluției PIB au avut consumul final al administrației publice și consumul final al instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei (generând creșterea PIB cu câte 0,1%) volumul lor majorându-se cu 0,4% și cu 12,4% respectiv.

Banca Mondială a majorat prognoza de creștere economică a Republicii Moldova pentru 2023 cu 0,2 p.p. – de la 1,6% la 1,8%.

Anul trecut PIB-ul Republicii Moldova a fost de 272,6 miliarde de lei, care a scăzut cu 5,9% în termeni reali față de 2021.

Fondul Monetar Internațional prognozează o creștere a PIB-ului în Republica Moldova de 2% în 2023, 4,3% în 2024 și 5% în 2025. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare își menține prognoza pentru Republica Moldova pentru anul curent și anul viitor și se așteaptă la o scădere a PIB-ului de 1,3% în 2023 și o creștere de 3,5% în 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#PIB #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.