Economia Republicii Moldova provoacă frisoane! S-a comprimat cu 2,4%

Economia Republicii Moldova este în recesiune. PIB-ul țării s-a comprimat cu 2,4% și a însumat 67,3 miliarde de lei, în primul trimestru al anului față de perioada similară a anului 2022, arată datele Biroului Național de Statistică.

Pe ramuri, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat s-a redus cu 1,4%, cu o pondere de 2,6% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 37,0%, industria prelucrătoare (-1,3%) cu o pondere de 8,7% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 14,2% și construcțiile (-1,0%), cu o pondere de 5,5% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 16,3%.

O influență pozitivă asupra evoluției PIB au avut sănătate și asistență socială (+0,6%), informații și comunicații (+0,5%) și tranzacțiile imobiliare (+0,5%).

Impozitele nete pe produs cu o pondere de 15,5% la formarea PIB au influențat creșterea PIB cu 0,6%, volumul acestora majorându-se cu 4,0%. Consumului final al gospodăriilor populației volumul căruia s-a micșorat cu 2,6% (cauzând scăderea PIB cu 2,2%), exportului net de bunuri și servicii (-1,3%), consecință a aportului mai semnificativ al volumului importurilor de bunuri și servicii la formarea PIB (73,8%) față de cel al exporturilor de bunuri și servicii (44,4%).

O contribuție asupra evoluției PIB au avut consumul final al administrației publice și consumul final al instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei (generând creșterea PIB cu câte 0,1%) volumul lor majorându-se cu 0,4% și cu 12,4% respectiv.

Banca Mondială a majorat prognoza de creștere economică a Republicii Moldova pentru 2023 cu 0,2 p.p. – de la 1,6% la 1,8%.

Anul trecut PIB-ul Republicii Moldova a fost de 272,6 miliarde de lei, care a scăzut cu 5,9% în termeni reali față de 2021.

Fondul Monetar Internațional prognozează o creștere a PIB-ului în Republica Moldova de 2% în 2023, 4,3% în 2024 și 5% în 2025. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare își menține prognoza pentru Republica Moldova pentru anul curent și anul viitor și se așteaptă la o scădere a PIB-ului de 1,3% în 2023 și o creștere de 3,5% în 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#PIB #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.