Economia Republicii Moldova provoacă frisoane! S-a comprimat cu 2,4%

Economia Republicii Moldova este în recesiune. PIB-ul țării s-a comprimat cu 2,4% și a însumat 67,3 miliarde de lei, în primul trimestru al anului față de perioada similară a anului 2022, arată datele Biroului Național de Statistică.

Pe ramuri, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat s-a redus cu 1,4%, cu o pondere de 2,6% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 37,0%, industria prelucrătoare (-1,3%) cu o pondere de 8,7% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 14,2% și construcțiile (-1,0%), cu o pondere de 5,5% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 16,3%.

O influență pozitivă asupra evoluției PIB au avut sănătate și asistență socială (+0,6%), informații și comunicații (+0,5%) și tranzacțiile imobiliare (+0,5%).

Impozitele nete pe produs cu o pondere de 15,5% la formarea PIB au influențat creșterea PIB cu 0,6%, volumul acestora majorându-se cu 4,0%. Consumului final al gospodăriilor populației volumul căruia s-a micșorat cu 2,6% (cauzând scăderea PIB cu 2,2%), exportului net de bunuri și servicii (-1,3%), consecință a aportului mai semnificativ al volumului importurilor de bunuri și servicii la formarea PIB (73,8%) față de cel al exporturilor de bunuri și servicii (44,4%).

O contribuție asupra evoluției PIB au avut consumul final al administrației publice și consumul final al instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei (generând creșterea PIB cu câte 0,1%) volumul lor majorându-se cu 0,4% și cu 12,4% respectiv.

Banca Mondială a majorat prognoza de creștere economică a Republicii Moldova pentru 2023 cu 0,2 p.p. – de la 1,6% la 1,8%.

Anul trecut PIB-ul Republicii Moldova a fost de 272,6 miliarde de lei, care a scăzut cu 5,9% în termeni reali față de 2021.

Fondul Monetar Internațional prognozează o creștere a PIB-ului în Republica Moldova de 2% în 2023, 4,3% în 2024 și 5% în 2025. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare își menține prognoza pentru Republica Moldova pentru anul curent și anul viitor și se așteaptă la o scădere a PIB-ului de 1,3% în 2023 și o creștere de 3,5% în 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#PIB #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.