Economia Rusiei ar putea crește în 2023, dar previziunile sunt mai slabe pentru 2024

Ministerul Economiei din Rusia a revizuit în creştere previziunile privind evoluţia PIB-ului în 2023, de la un declin de 0,8% la un avans de 1,2%, dar a înrăutăţit previziunile pentru 2024, în contextul tendinţei care indică perspective de creştere pe termen lung mai lente, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Săptămâna aceasta, şi Fondul Monetar Internaţional a îmbunătăţit previziunile privind creşterea economiei ruse în 2023, dar a avertizat că ţara s-ar putea confrunta cu un deficit bugetar mult mai extins, şi un excedent de cont curent mult mai redus în acest an. Izolarea globală a Rusiei şi veniturile mai scăzute de pe urma energiei ar putea afecta ani de zile potenţialul de creştere al economiei ruse, susţine FMI.

Ministerul Economiei din Rusia se aşteaptă la o creştere a PIB-ului de 2% în 2024, după ce în toamnă previziona un avans de 2,6%, în timp ce rata şomajului ar urma să se menţină la nivelul scăzut de 3,5% până în 2026.

În 2022, economia rusă s-a contractat cu 2,1%, iar înaintea invadării Ucrainei autorităţile de la Moscova previzionau un avans al PIB-ului de 3%.

Excedentul de cont curent al Rusiei s-a diminuat semnificativ, în primul trimestru din 2023, iar Ministerul Economiei se aşteaptă în acest an la un excedent de cont curent de 86,6 miliarde de dolari, faţă de prognoza anterioară de 157,6 miliarde de dolari.

Anul acesta, rubla s-a depreciat cu aproximativ 10%, a treia cea mai slabă performanţă în rândul monedelor globale, în contextul efectelor sancţiunilor occidentale.

Restricţiile internaţionale impuse Rusiei ca răspuns la invadarea Ucrainei, inclusiv un plafon de preţ de 60 de dolari pentru un baril de ţiţei, impus de G7 (grupul statelor puternic industrializate), au creat o situaţie în care ţiţeiul rusesc Urals se vinde la un discount semnificativ de preţ faţă de ţiţeiul Brent.

Moscova se bazează pe veniturile din exporturile de petrol şi gaze, care anul trecut s-au situat la 11.600 miliarde de ruble (154,68 miliarde de dolari), pentru a finanţa cheltuielile bugetare. Diminuarea veniturilor din exporturile de petrol şi gaze a forţat Moscova să înceapă să cheltuie o parte din rezervele sale valutare pentru a acoperi un deficit bugetar care a crescut din cauza costurilor asociate cu invadarea Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#previziuni #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotațiile petrolului au continuat să crească luni, 7 septembrie, după un nou schimb de atacuri între Statele Unite și Iran asupra unor nave din Strâmtoarea Ormuz și din zonele adiacente. Escaladarea tensiunilor amplifică temerile privind perturbări de durată ale livrărilor de petrol din Orientul Mijlociu, notează REUTERS.

În jurul orei 07:27 GMT, futures-urile pentru petrolul Brent erau în creștere cu 1,20 dolari, sau 1,25%, până la 97,48 dolari pe baril. Petrolul american WTI se aprecia cu 1,14 dolari, tot cu 1,25%, până la 92,62 dolari pe baril.

Scumpirile vin după o săptămână în care Brent a avansat cu aproape 8%, iar WTI cu aproximativ 10%, pe fondul reluării confruntărilor dintre SUA și Iran și al reducerii fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz, rută prin care, înaintea conflictului, tranzita aproximativ o cincime din petrolul mondial.

Comandamentul Central al SUA a anunțat că forțele americane au atacat sâmbătă trei petroliere iraniene, inclusiv una aflată în apropierea insulei Kharg, un centru strategic pentru exporturile de petrol ale Iranului. În replică, Gardienii Revoluției au susținut că au lovit trei petroliere care circulau pe rute considerate neautorizate în Strâmtoarea Ormuz și alte trei nave americane. Unele dintre afirmațiile iraniene privind lovirea navelor militare americane au fost contestate de Washington.

Datele companiei de analiză Kpler arată că, în ultimele zece zile, prin Strâmtoarea Ormuz au trecut în medie doar zece nave comerciale pe zi, cel mai redus nivel din luna mai. O reducere suplimentară a traficului petrolier ar putea provoca un deficit și mai sever de ofertă pe piața mondială.

Tensiunile ar putea crește și mai mult după ce Iranul a anunțat că intenționează să instituie o nouă zonă maritimă cu acces restricționat în Golf și să modifice coridorul internațional de navigație prin Strâmtoarea Ormuz. Teheranul susține că menținerea deschisă a strâmtorii depinde de încetarea acțiunilor americane împotriva Iranului.

În paralel, OPEC+ a decis duminică să mențină neschimbată pentru luna octombrie politica actuală de producție. Cele șapte state participante la acord vor păstra în octombrie nivelurile de producție stabilite pentru septembrie, în timp ce discuțiile privind noile cote pentru 2027 continuă.

Analiștii ANZ consideră că scenariul cel mai probabil este unul al unui conflict prelungit și controlat între SUA și Iran, ceea ce ar putea împiedica revenirea rapidă a livrărilor din Orientul Mijlociu. Potrivit estimărilor citate de Reuters, exporturile ar putea rămâne limitate până la sfârșitul lui 2026, iar revenirea fluxurilor la nivelurile de dinaintea conflictului ar putea să nu aibă loc înainte de primul sau chiar al doilea trimestru din 2027.