Economia Rusiei ar putea crește în 2023, dar previziunile sunt mai slabe pentru 2024

Ministerul Economiei din Rusia a revizuit în creştere previziunile privind evoluţia PIB-ului în 2023, de la un declin de 0,8% la un avans de 1,2%, dar a înrăutăţit previziunile pentru 2024, în contextul tendinţei care indică perspective de creştere pe termen lung mai lente, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Săptămâna aceasta, şi Fondul Monetar Internaţional a îmbunătăţit previziunile privind creşterea economiei ruse în 2023, dar a avertizat că ţara s-ar putea confrunta cu un deficit bugetar mult mai extins, şi un excedent de cont curent mult mai redus în acest an. Izolarea globală a Rusiei şi veniturile mai scăzute de pe urma energiei ar putea afecta ani de zile potenţialul de creştere al economiei ruse, susţine FMI.

Ministerul Economiei din Rusia se aşteaptă la o creştere a PIB-ului de 2% în 2024, după ce în toamnă previziona un avans de 2,6%, în timp ce rata şomajului ar urma să se menţină la nivelul scăzut de 3,5% până în 2026.

În 2022, economia rusă s-a contractat cu 2,1%, iar înaintea invadării Ucrainei autorităţile de la Moscova previzionau un avans al PIB-ului de 3%.

Excedentul de cont curent al Rusiei s-a diminuat semnificativ, în primul trimestru din 2023, iar Ministerul Economiei se aşteaptă în acest an la un excedent de cont curent de 86,6 miliarde de dolari, faţă de prognoza anterioară de 157,6 miliarde de dolari.

Anul acesta, rubla s-a depreciat cu aproximativ 10%, a treia cea mai slabă performanţă în rândul monedelor globale, în contextul efectelor sancţiunilor occidentale.

Restricţiile internaţionale impuse Rusiei ca răspuns la invadarea Ucrainei, inclusiv un plafon de preţ de 60 de dolari pentru un baril de ţiţei, impus de G7 (grupul statelor puternic industrializate), au creat o situaţie în care ţiţeiul rusesc Urals se vinde la un discount semnificativ de preţ faţă de ţiţeiul Brent.

Moscova se bazează pe veniturile din exporturile de petrol şi gaze, care anul trecut s-au situat la 11.600 miliarde de ruble (154,68 miliarde de dolari), pentru a finanţa cheltuielile bugetare. Diminuarea veniturilor din exporturile de petrol şi gaze a forţat Moscova să înceapă să cheltuie o parte din rezervele sale valutare pentru a acoperi un deficit bugetar care a crescut din cauza costurilor asociate cu invadarea Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#previziuni #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.