Economia Rusiei - aruncată în aer. Țara intră într-o criză financiară majoră de lichiditate

SUA și UE au blocat rezervele valutare ale Băncii Centrale din Rusia. Acest lucru poate declanșa o criză financiară de proporții. Moscova nu are posibilitatea de a accesa valuta pentru a proteja economia de campania de presiune occidentală.

Acţiunea coordonată blochează banca centrală să vândă dolari, euro şi alte valute străine din stocul său de rezerve pentru a stabiliza rubla. Oficialii americani au declarat că intenţionau ca sancţiunile să alimenteze inflaţia deja în creştere, iar acţiunile împotriva Băncii Rusiei au ca scop, de fapt, să neutralizeze apărarea monetară a ţării.

Banca centrală a Rusiei a anunţat marţi că a vândut 2,39 trilioane de ruble (26 miliarde de dolari) la o licitaţie repo de o zi, în timp ce se încearcă să menţină o anumită stabilitate financiară, după ce a crescut deja ratele dobânzilor la 20%, transmite ZF.

Nu a existat nicio limită la licitaţia de o zi, menită să ajute băncile cu lichidităţile lor, în condiţiile în care sancţiunile impuse de invazia Rusiei în Ucraina au vizat instituţiile financiare, iar rubla s-a prăbuşit

Decizia unei coaliţii de ţări occidentale şi asiatice de a „îngheţa toate activele băncii centrale ruse a fost cel mai dramatic pas de până acum”.

„În ultimii ani, preşedintele Putin a construit a patra cea mai mare rezervă valutară din lume – peste 630 de miliarde de dolari, iar o parte din motiv a fost pentru a se izola de sancţiunile occidentale”, relatează Phil Mattingly, CNN.

Mattingly a declarat că aceste rezerve i-au permis în esenţă lui Putin şi Rusiei „să îşi susţină propria monedă” şi să le permită „să ofere lichidităţi băncilor lor”.

„Acest lucru le-ar permite să fie văzute ca fiind rezistente la sancţiuni – Nu mai este cazul când te duci direct la banca centrală şi începi să îngheţi activele în întreaga lume”, a spus Mattingly.

Mattingly a precizat că o astfel de sancţiune este extrem de rară.

De asemenea, companiile americane de carduri de plată Visa şi Mastercard au blocat mai multe instituţii financiare ruseşti din reţeaua lor, respectând astfel sancţiunile guvernamentale impuse în urma invaziei Moscovei în Ucraina.

Visa a declarat luni că ia măsuri prompte pentru a asigura respectarea sancţiunilor aplicabile, adăugând că va dona 2 milioane de dolari pentru ajutor umanitar. Mastercard a promis, de asemenea, că va contribui cu 2 milioane de dolari.

Sancţiunile guvernamentale impun Visa să suspende accesul la reţeaua sa pentru entităţile care figurează pe lista Specially Designated Nationals, a declarat pentru Reuters o sursă familiarizată cu această chestiune. Statele Unite au adăugat diverse firme financiare ruseşti pe listă, inclusiv banca centrală a ţării şi al doilea mare creditor VTB.

Sâmbătă, SUA, Marea Britanie, Europa şi Canada au anunţat noi sancţiuni împotriva Rusiei – inclusiv blocarea accesului anumitor creditori la sistemul internaţional de plăţi SWIFT.

Ruşii s-au grăbit la bancomate şi au aşteptat la cozi lungi duminică şi luni, pe fondul temerilor că cardurile bancare ar putea înceta să mai funcţioneze sau că băncile vor limita retragerile de numerar.

#criză #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.