Economia Rusiei - aruncată în aer. Țara intră într-o criză financiară majoră de lichiditate

SUA și UE au blocat rezervele valutare ale Băncii Centrale din Rusia. Acest lucru poate declanșa o criză financiară de proporții. Moscova nu are posibilitatea de a accesa valuta pentru a proteja economia de campania de presiune occidentală.

Acţiunea coordonată blochează banca centrală să vândă dolari, euro şi alte valute străine din stocul său de rezerve pentru a stabiliza rubla. Oficialii americani au declarat că intenţionau ca sancţiunile să alimenteze inflaţia deja în creştere, iar acţiunile împotriva Băncii Rusiei au ca scop, de fapt, să neutralizeze apărarea monetară a ţării.

Banca centrală a Rusiei a anunţat marţi că a vândut 2,39 trilioane de ruble (26 miliarde de dolari) la o licitaţie repo de o zi, în timp ce se încearcă să menţină o anumită stabilitate financiară, după ce a crescut deja ratele dobânzilor la 20%, transmite ZF.

Nu a existat nicio limită la licitaţia de o zi, menită să ajute băncile cu lichidităţile lor, în condiţiile în care sancţiunile impuse de invazia Rusiei în Ucraina au vizat instituţiile financiare, iar rubla s-a prăbuşit

Decizia unei coaliţii de ţări occidentale şi asiatice de a „îngheţa toate activele băncii centrale ruse a fost cel mai dramatic pas de până acum”.

„În ultimii ani, preşedintele Putin a construit a patra cea mai mare rezervă valutară din lume – peste 630 de miliarde de dolari, iar o parte din motiv a fost pentru a se izola de sancţiunile occidentale”, relatează Phil Mattingly, CNN.

Mattingly a declarat că aceste rezerve i-au permis în esenţă lui Putin şi Rusiei „să îşi susţină propria monedă” şi să le permită „să ofere lichidităţi băncilor lor”.

„Acest lucru le-ar permite să fie văzute ca fiind rezistente la sancţiuni – Nu mai este cazul când te duci direct la banca centrală şi începi să îngheţi activele în întreaga lume”, a spus Mattingly.

Mattingly a precizat că o astfel de sancţiune este extrem de rară.

De asemenea, companiile americane de carduri de plată Visa şi Mastercard au blocat mai multe instituţii financiare ruseşti din reţeaua lor, respectând astfel sancţiunile guvernamentale impuse în urma invaziei Moscovei în Ucraina.

Visa a declarat luni că ia măsuri prompte pentru a asigura respectarea sancţiunilor aplicabile, adăugând că va dona 2 milioane de dolari pentru ajutor umanitar. Mastercard a promis, de asemenea, că va contribui cu 2 milioane de dolari.

Sancţiunile guvernamentale impun Visa să suspende accesul la reţeaua sa pentru entităţile care figurează pe lista Specially Designated Nationals, a declarat pentru Reuters o sursă familiarizată cu această chestiune. Statele Unite au adăugat diverse firme financiare ruseşti pe listă, inclusiv banca centrală a ţării şi al doilea mare creditor VTB.

Sâmbătă, SUA, Marea Britanie, Europa şi Canada au anunţat noi sancţiuni împotriva Rusiei – inclusiv blocarea accesului anumitor creditori la sistemul internaţional de plăţi SWIFT.

Ruşii s-au grăbit la bancomate şi au aşteptat la cozi lungi duminică şi luni, pe fondul temerilor că cardurile bancare ar putea înceta să mai funcţioneze sau că băncile vor limita retragerile de numerar.

#criză #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.