Economia Rusiei - aruncată în aer. Țara intră într-o criză financiară majoră de lichiditate

SUA și UE au blocat rezervele valutare ale Băncii Centrale din Rusia. Acest lucru poate declanșa o criză financiară de proporții. Moscova nu are posibilitatea de a accesa valuta pentru a proteja economia de campania de presiune occidentală.

Acţiunea coordonată blochează banca centrală să vândă dolari, euro şi alte valute străine din stocul său de rezerve pentru a stabiliza rubla. Oficialii americani au declarat că intenţionau ca sancţiunile să alimenteze inflaţia deja în creştere, iar acţiunile împotriva Băncii Rusiei au ca scop, de fapt, să neutralizeze apărarea monetară a ţării.

Banca centrală a Rusiei a anunţat marţi că a vândut 2,39 trilioane de ruble (26 miliarde de dolari) la o licitaţie repo de o zi, în timp ce se încearcă să menţină o anumită stabilitate financiară, după ce a crescut deja ratele dobânzilor la 20%, transmite ZF.

Nu a existat nicio limită la licitaţia de o zi, menită să ajute băncile cu lichidităţile lor, în condiţiile în care sancţiunile impuse de invazia Rusiei în Ucraina au vizat instituţiile financiare, iar rubla s-a prăbuşit

Decizia unei coaliţii de ţări occidentale şi asiatice de a „îngheţa toate activele băncii centrale ruse a fost cel mai dramatic pas de până acum”.

„În ultimii ani, preşedintele Putin a construit a patra cea mai mare rezervă valutară din lume – peste 630 de miliarde de dolari, iar o parte din motiv a fost pentru a se izola de sancţiunile occidentale”, relatează Phil Mattingly, CNN.

Mattingly a declarat că aceste rezerve i-au permis în esenţă lui Putin şi Rusiei „să îşi susţină propria monedă” şi să le permită „să ofere lichidităţi băncilor lor”.

„Acest lucru le-ar permite să fie văzute ca fiind rezistente la sancţiuni – Nu mai este cazul când te duci direct la banca centrală şi începi să îngheţi activele în întreaga lume”, a spus Mattingly.

Mattingly a precizat că o astfel de sancţiune este extrem de rară.

De asemenea, companiile americane de carduri de plată Visa şi Mastercard au blocat mai multe instituţii financiare ruseşti din reţeaua lor, respectând astfel sancţiunile guvernamentale impuse în urma invaziei Moscovei în Ucraina.

Visa a declarat luni că ia măsuri prompte pentru a asigura respectarea sancţiunilor aplicabile, adăugând că va dona 2 milioane de dolari pentru ajutor umanitar. Mastercard a promis, de asemenea, că va contribui cu 2 milioane de dolari.

Sancţiunile guvernamentale impun Visa să suspende accesul la reţeaua sa pentru entităţile care figurează pe lista Specially Designated Nationals, a declarat pentru Reuters o sursă familiarizată cu această chestiune. Statele Unite au adăugat diverse firme financiare ruseşti pe listă, inclusiv banca centrală a ţării şi al doilea mare creditor VTB.

Sâmbătă, SUA, Marea Britanie, Europa şi Canada au anunţat noi sancţiuni împotriva Rusiei – inclusiv blocarea accesului anumitor creditori la sistemul internaţional de plăţi SWIFT.

Ruşii s-au grăbit la bancomate şi au aşteptat la cozi lungi duminică şi luni, pe fondul temerilor că cardurile bancare ar putea înceta să mai funcţioneze sau că băncile vor limita retragerile de numerar.

#criză #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, Radu Marian, afirmă că piața imobiliară din Republica Moldova trece printr-o perioadă de ajustare, în condițiile în care populația a început să amâne achiziția locuințelor, pe fondul prețurilor ridicate.

Potrivit deputatului, datele statistice arată o temperare a cererii, ceea ce poate indica o corecție naturală a pieței. În acest context, Marian avertizează că orice intervenție dură a statului, precum plafonarea prețurilor, trebuie evitată, deoarece experiența altor țări arată că astfel de măsuri pot genera deficit de ofertă și, paradoxal, creșteri suplimentare de prețuri.

„Intervenția statului în acest domeniu trebuie făcută extrem, extrem de atent. Orice măsură agresivă riscă să ducă la mai puține locuințe pe piață și la prețuri și mai mari”, a declarat Radu Marian.

Oficialul a subliniat că problema majoră se concentrează în municipiul Chișinău, iar soluțiile avute în vedere de autorități vizează în principal creșterea ofertei. În acest sens, statul își propune o cooperare mai strânsă cu dezvoltatorii privați, prin facilitarea accesului la terenuri în jurul capitalei, accelerarea proceselor de vânzare a terenurilor publice și asigurarea conexiunilor la utilități precum apă și canalizare.

Un al doilea pilon de intervenție îl reprezintă sporirea transparenței pe piața imobiliară. Radu Marian a anunțat că se lucrează la un registru public al prețurilor, care va permite cetățenilor să vadă valorile reale ale tranzacțiilor în diferite regiuni. Totodată, este în pregătire un proiect de lege privind activitatea imobiliară, care va introduce un registru public al agenților imobiliari, inclusiv informații despre certificarea și pregătirea acestora.

Deputatul a precizat că piața este monitorizată constant de Consiliul Concurenței, pentru a identifica eventuale înțelegeri între companii, însă până în prezent nu există suficiente dovezi care să indice practici anticoncurențiale sistemice.

Referindu-se la implicarea directă a statului în construcția de locuințe, Radu Marian a declarat că nu susține această abordare. În schimb, autoritățile mizează pe parteneriate cu sectorul privat, în cadrul cărora dezvoltatorii ar putea oferi o parte din apartamente la prețuri avantajoase pentru anumite categorii sociale, în schimbul facilităților acordate de stat.

În paralel, Guvernul continuă programele de sprijin pentru cumpărarea locuințelor, precum Prima Casă Plus. Potrivit lui Radu Marian, după modificările operate în 2024, numărul solicitărilor a crescut semnificativ, iar anul trecut aproape 2.500 de gospodării au achiziționat locuințe prin acest program. Totuși, el avertizează că extinderea suplimentară a criteriilor trebuie analizată cu prudență, pentru a evita supraîncălzirea pieței.

În ceea ce privește nivelul prețurilor, deputatul a recunoscut că valoarea medie de aproximativ 1.700 de euro pe metru pătrat este ridicată, însă susține că, raportată la evoluția salariilor, accesibilitatea locuințelor nu s-a deteriorat semnificativ. „Salariul mediu a crescut de la circa 4.000 de lei în 2014 la aproape 16–17 mii de lei în prezent. Din această perspectivă, accesibilitatea chiar s-a îmbunătățit ușor comparativ cu acum 10 sau 20 de ani”, a concluzionat Radu Marian.