Economia țării pusă pe stop din cauza lipsei unui guvern fiabil! Relansarea costă un miliard de euro

Republica Moldova s-a pomenit într-o criză politică pentru care decidenții caută soluții or, situația economică se înrăutățește de la o zi la alta ca urmare pandemiei, dar și secetei care a afectat agricultura în vara anului trecut. Economiștii susțin că economia are nevoie susținere financiară urgentă și de decizii, care să o scoată din impas.

Candidata la funcția de prim-ministru, Mariana Durleșteanu estima într-o postare pe facebook că descreșterea economică a Republicii Moldova va fi de peste 14% în anul 2021, dacă nu va fi numit un guvern în timpul apropiat. Veceslav Negruța, consilierul președintelui, Maia Sandu, pe probleme economice declară că: ” pentru -14% nu e suficient nimic să nu faci, iar pentru -14% asta trebuie să sapi la greu sub economia Republicii Moldova ca s-o îngropi”.

”În cazul alegerilor anticipate și situației incerte de după alegeri, Republica Moldova nu va fi guvernată, mare parte a anului 2021, de un guvern stabil cu mandat deplin. Aceasta va afecta capacitatea Guvernului de a răspunde crizei și, respectiv, susține relansarea economică, în special pe fundalul unui deficit bugetar relativ înalt (estimat la peste 5% din PIB). În cazul votării Guvernului propus de Președintele Sandu, Republica Moldova va avea un Guvern fără susținere certă din partea majorității parlamentare, fapt ce ar putea duce la sabotaj instituțional din partea Parlamentului prin lansarea diverselor inițiative populiste, cu riscuri majore pentru sistemul finanțelor publice și situația macroeconomică (câteva exemple deja au avut loc, odată cu votarea legilor care au prevăzut micșorarea vârstei de pensionare și anularea „legii miliardului” în decembrie 2020). Riscurile menționate, pe de o parte, alimentează incertitudine, fapt ce va cauza și în continuare comprimarea investițiilor private, iar pe de altă parte afectează capacitatea Guvernului de a implementa măsurile necesare de suport firmelor și populației, precum și susținerea relansării economice”, a declarat la lansarea publicației MEGA, Adrian Lupușor, directorul Expert Grup .

Potrivit lui Lupușor, la o lună de la începutul anului, deși a fost reluată parțial asistența externă pe partea de granturi și împrumuturi, există riscuri reale ca prognozele Guvernului să nu se realizeze. În primul rând, programul de asistență FMI nu a fost semnat, din cauza caracterului electoral al unor măsuri bugetare, măsuri de politică bugetar-fiscale care nu corespund angajamentelor internaționale asumate anterior.

Pe parcursul anului 2020 Republica Moldova a finalizat negocierile pentru un nou Acord cu Fondul Monetar Internațional, doar că aprobarea acestuia a fost compromisă de inițiativele legislative de la final de an. Anularea „legii miliardului” sau micșorarea vârstei de pensionare sunt măsuri care compromit reformele structurale realizate în contextul Acordului precedent. În cazul în care aceste legi vor rămâne în vigoare, practic Guvernul nu mai poate garanta stabilitatea finanțelor publice și nici confirma angajamentul ferm asupra măsurilor deja realizate. Importanța unui nou Acord cu FMI este critică în contextul în care țara are nevoie de susținere financiară externă, mai ales că provocările economice și sociale ale pandemiei vor rămâne acute în 2021.

Autorii publicației MEGA spun că în urma repercusiunilor fără precedent ale crizei pandemice și ale secetei, Guvernul trebuie în mod urgent să implementeze un pachet complex de măsuri de suport pentru firme și populație, care ar susține și relansarea economică în 2021-2022. Este vorba de simplificarea procedurilor birocratice necesare pentru obținerea suportului pentru firme și angajați, garantarea de către stat a creditelor contractate de firme pentru a plăti salariile sau alte plăți urgente

Pentru a evita falimentul, subvenționarea timpului de muncă redus, măsurile de suport trebuie să țintească cele mai vulnerabile grupuri – firmele și angajații care, potrivit sondajelor și datelor, s-au dovedit a fi cei mai afectați de criză și un program de granturi și consultanță pentru companiile care procesează materia primă locală. Respectivele măsuri ar costa circa un miliard de euro.

#lipsa guvernului #situatia economica #moldova fara guvern #fara guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.