Economia Ucrainei, „în comă”. Kievul așteaptă un vot crucial privind înghețarea datoriilor sale

08 Aug. 2022, 12:25
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Aug. 2022, 12:25 // Actual //  bani.md

Creditorii Ucrainei vor vota săptămâna aceasta o propunere a Guvenului de la Kiev de a amâna plăţile pentru obligaţiunile internaţionale timp de 24 de luni, o măsură prin care Kievul vrea să evite o intrare în incapacitate de plată care ar fi dureroasă, transmite Reuters.

Deţinătorii de obligaţiuni ucrainene au timp până marţi la 5 p.m., ora New York-ului (21:00 GMT), pentru a decide dacă sunt de acord sau nu cu propunerea Guvernului de la Kiev, care se confruntă cu un deficit de finanţare de cinci miliarde de dolari pe lună şi problemele cu lichidităţile după invazia rusească.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că economia țării sale se află în „comă”, minimalizând importanța plecării primului vas cu cereale ucrainene din porturile țării de la izbucnirea războiului în data de 24 februarie. Vasul ajunsese pe 2 august în Turcia.

„Războiul… aproape că ucide economia. Este în comă. Blocarea porturilor de către Rusia este o mare pierdere pentru economie”, a afirmat Volodimir Zelenski miercurea trecută.

Timpul rămas la dispoziţia Ucrainei se apropie de sfârşit în condiţiile în care la 1 septembrie ajung la maturitate obligaţiuni în valoare de un miliard de dolari.

Ucraina va obține probabil înghețarea datoriilor

Potrivit unei surse apropiate de acest dosar, cel mai probabil creditorii vor aştepta până aproape de termenul limită pentru a vota. Însă sursa a adăugat că investitorii ar urma să fie de acord cu îngheţarea plăţii datoriilor.

Atunci când a anunţat propunerea de îngheţare, ministrul ucrainean al Finanţelor, Sergii Marchenko, a spus că a primit „semnale clare de sprijin” din partea unora dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume, inclusiv BlackRock, Fidelity, Amia Capital şi Gemsstock.

Separat, creditorii a două mari firme de stat din Ucraina, Ukravtodor şi Ukrenergo, cărora Guvernul de la Kiev le-a garantat datoriile, au şi ei timp până la data de 9 august să voteze un plan similar cu cel privind îngheţarea plăţii datoriilor suverane.

Moratoriul de doi ani cu privire la plata datoriilor externe va pemite Ucrainei să evite o intrare legală în incapacitate de plată, deoarece orice modificare a termenilor de rambursare a obligaţiunilor va avea sprijinul creditorilor, a explicat Rodrigo Olivares-Caminal, profesor de drept financiar la Universitatea Queen Mary din Londra.

Kievul s-ar putea confrunta cu un „selective default”

De asemenea, agenţiile de rating ar putea clasifica aceasta situaţie drept un „selective default” sau „default”.

La sfârșitul lunii iulie agenția de evaluare financiară S&P a retrogradat ratingul datoriei pe termen lung a Ucrainei cu trei trepte, până la CC, afirmând că recenta propunere a mai multor țări occidentale de eșalonare a plăților echivalează cu o incapacitate de plată aproape certă.

„Un default contractual, un eveniment de credit şi o incapacitate de plată sunt trei concepte diferite chiar dacă au legătură între ele. Intrarea într-una din aceste situaţii nu înseamnă automat că vor fi declanşate celelalte două”, explică însă Olivares-Caminal.

Chiar dacă investitorii ar urma să fie de acord cu îngheţarea plăţii datoriilor este neclar dacă Ucraina va avea nevoie totuşi de o restructurare a acestora pe termen mediu.

Ucraina speră că până la finele anului va reuşi să încheie un acord cu Fondul Monetar Internaţional pentru un program de asistenţă în valoare de 15-20 de miliarde de dolari.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!