Economist cunoscut: A doua mașină a unei familii e un moft. Dacă nu mergi 1.000 de km pe lună, nu merită achiziția

Iancu Guda a devenit unul dintre liderii de opinie în domeniul economic-financiar, sfaturile acestuia despre investiții și educație financiară fiind urmate de foarte mulți. El a explicat că a doua mașină este un moft.

Iancu Guda a oferit repere celor care vor să-și achiziționeze o mașină personală: ”Eu am făcut un calcul. Sigur că este subiectiv, pentru că am făcut estimări pe medie. Am pus cap la cap niște date și concluzia este următoarea: dacă nu mergi cu mașina cam 1000 de km pe lună, achiziția este o decizie financiară greșită. Alternativa de a merge cu taxiul este mai ieftină”.

Economistul spune că, în momentul în care-ți cumperi o mașină, blochezi banii dați pe mașină, în primul rând: ”Lumea zice că dacă-mi iau o mașină cu 30.000 și o revând peste 5 ani cu 20.000, am pierdut 10.000. Fals! Ai pierdut 10.000, în primul rând. Dar acei 30.000 dacă-i aveai și nu-i blocai într-o mașină?”. ”A nu bloca 30.000 de euro pe 5 ani, înseamnă, la 10% pe an, cel puțin 15.000 de euro” afirmă acesta, în continuarea argumentației. ”Deci, pe lângă pierderea prețului, mai ai și banii pe care puteai să-i investești și care nu mai lucrează pentru tine. Apoi, a avea o mașină implică și combustibil, întreținere, revizie anuală, asigurări, cauciucuri” a mai spus Iancu Guda, pentru ProMotor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#masina. achizitie #Moft

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.