Economiştii trag un semnal de alarmă: Cum poate problema Chinei să se transforme într-o problemă la nivel global

Dificultăţile economice ale Chinei au dat naştere unor presiuni deflaţioniste care s-ar putea transforma într-o problemă globală şi care, potrivit economiştilor, este posibil să se accelereze în trimestrele următoare, scrie CNBC.

Deteriorarea fundamentelor economice ale Beijingului a devenit extrem de evidentă în ultimele luni, datele din luna iulie fiind în mare parte sub aşteptări, iar Biroul Naţional de Statistică a suspendat publicarea cifrelor privind şomajul în rândul tinerilor, în condiţiile în care cifrele au crescut la niveluri record.

De asemenea, datele privind creditele pentru luna iulie au arătat o scădere a cererii de împrumuturi din partea întreprinderilor şi a gospodăriilor, iar problemele au persistat în masivul sector imobiliar al ţării. Dezvoltatorul Country Garden, cândva sănătos, fiind în pragul intrării în incapacitate de plată, iar gigantul imobiliar Evergrande Group, puternic îndatorat, a solicitat protecţia împotriva falimentului în SUA la începutul acestei luni.

Indicele principal al preţurilor de consum din China a scăzut cu 0,3% în iulie, de la an la an, înregistrând deflaţie pentru prima dată în mai bine de doi ani, ceea ce reprezintă o problemă opusă celei cu care se confruntă marile economii din Occident.

Cu toate că o parte din slăbiciunea înregistrată la nivel global ar putea fi atribuită unor factori tranzitorii, cum ar fi preţurile mai mici la energie şi la carnea de porc, inflaţia de bază a fost, de asemenea, afectată de scăderea preţurilor la locuinţe şi la categoriile conexe, din cauza sectorului imobiliar aflat în dificultate.

„În pofida schimbării legăturilor dintre China şi economia mondială, pe măsură ce Beijingul încearcă să treacă la un model de creştere bazat pe consum, iar tensiunile comerciale rămân ridicate cu Occidentul, China este în continuare producătorul mondial. Prin urmare, slăbiciunea economică chineză şi scăderea preţurilor (în special a preţurilor de producţie chinezeşti) se vor răsfrânge probabil asupra pieţelor globale – o veste bună pe termen scurt pentru lupta băncilor centrale occidentale împotriva inflaţiei ridicate”, a declarat economistul şi directorul general al Pimco, Tiffany Wilding.

În timp ce economiile occidentale au ieşit din pandemia Covid-19 cu o inflaţie ridicată, pe fondul unei oferte limitate şi al unei cereri în creştere, China nu a cunoscut aceeaşi dinamică de când a pus capăt măsurilor stricte de zero Covid, deoarece puterea sa de producţie internă a contribuit la atenuarea blocajelor din aprovizionare şi preţurile mondiale ale materiilor prime s-au temperat.
Cu toate acestea, într-o notă de cercetare de săptămâna trecută, Wilding şi economistul Pimco China, Carol Liao, au remarcat că, de atunci, cererea internă a scăzut şi a lăsat China cu capacităţi nefolositoare, în timp ce reducerea gradului de îndatorare în sectorul imobiliar şi în cel al finanţării administraţiei locale au adâncit presiunile dezinflaţioniste şi au afectat investiţiile interne, ceea ce a dus la „o capacitate excedentară pe scară largă în sectorul manufacturier”
Banca centrală a Chinei a intensificat vineri măsurile pentru a stopa deprecierea rapidă a monedei sale, pe fondul rundelor de date sumbre şi a scăderii încrederii consumatorilor, însă piaţa pare să nu fi fost convinsă că Beijingul face suficient pentru a inversa tendinţele recente.

Deşi China îşi recalibrează economia pentru a deveni mai puţin dependentă de pilonii săi tradiţionali, respectiv exporturile imobiliare şi de produse manufacturate, produsele fabricate chinezeşti încă domină pieţele bunurilor de consum, în special în SUA.
În acelaşi timp, exporturile au slăbit în China în ultimele luni. Pe măsură ce riscurile de scădere a creşterii economice chinezeşti se materializează, Wilding şi Liao au sugerat că Beijingul ar putea căuta să folosească politica fiscală pentru a stimula exporturile şi a rezolva o problemă emergentă de supraofertă internă, inundând la rândul său piaţa globală cu bunuri de consum ieftine.
Dincolo de repercusiunile legate de comerţ, o presiune dezinflaţionistă comună la nivel mondial provine din preţurile materiilor prime, unde, în calitate de importator uriaş de mărfuri, cererea internă chineză rămâne un factor-cheie.

Incertitudinea privind potenţialul de redresare al Chinei a aruncat un nor negru asupra pieţelor globale în ultimele săptămâni, iar strategii Deutsche Bank Maximilian Uleer şi Carolin Raab au declarat miercuri într-o notă de cercetare că reducerile de dobândă ale băncii centrale şi promisiunea guvernului de a continua stimulentele fiscale au făcut prea puţin pentru a calma îngrijorările din Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#problema #economie #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.