Economiştii trag un semnal de alarmă: Cum poate problema Chinei să se transforme într-o problemă la nivel global

27 Aug. 2023, 08:36
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Aug. 2023, 08:36 // Actual //  bani.md

Dificultăţile economice ale Chinei au dat naştere unor presiuni deflaţioniste care s-ar putea transforma într-o problemă globală şi care, potrivit economiştilor, este posibil să se accelereze în trimestrele următoare, scrie CNBC.

Deteriorarea fundamentelor economice ale Beijingului a devenit extrem de evidentă în ultimele luni, datele din luna iulie fiind în mare parte sub aşteptări, iar Biroul Naţional de Statistică a suspendat publicarea cifrelor privind şomajul în rândul tinerilor, în condiţiile în care cifrele au crescut la niveluri record.

De asemenea, datele privind creditele pentru luna iulie au arătat o scădere a cererii de împrumuturi din partea întreprinderilor şi a gospodăriilor, iar problemele au persistat în masivul sector imobiliar al ţării. Dezvoltatorul Country Garden, cândva sănătos, fiind în pragul intrării în incapacitate de plată, iar gigantul imobiliar Evergrande Group, puternic îndatorat, a solicitat protecţia împotriva falimentului în SUA la începutul acestei luni.

Indicele principal al preţurilor de consum din China a scăzut cu 0,3% în iulie, de la an la an, înregistrând deflaţie pentru prima dată în mai bine de doi ani, ceea ce reprezintă o problemă opusă celei cu care se confruntă marile economii din Occident.

Cu toate că o parte din slăbiciunea înregistrată la nivel global ar putea fi atribuită unor factori tranzitorii, cum ar fi preţurile mai mici la energie şi la carnea de porc, inflaţia de bază a fost, de asemenea, afectată de scăderea preţurilor la locuinţe şi la categoriile conexe, din cauza sectorului imobiliar aflat în dificultate.

„În pofida schimbării legăturilor dintre China şi economia mondială, pe măsură ce Beijingul încearcă să treacă la un model de creştere bazat pe consum, iar tensiunile comerciale rămân ridicate cu Occidentul, China este în continuare producătorul mondial. Prin urmare, slăbiciunea economică chineză şi scăderea preţurilor (în special a preţurilor de producţie chinezeşti) se vor răsfrânge probabil asupra pieţelor globale – o veste bună pe termen scurt pentru lupta băncilor centrale occidentale împotriva inflaţiei ridicate”, a declarat economistul şi directorul general al Pimco, Tiffany Wilding.

În timp ce economiile occidentale au ieşit din pandemia Covid-19 cu o inflaţie ridicată, pe fondul unei oferte limitate şi al unei cereri în creştere, China nu a cunoscut aceeaşi dinamică de când a pus capăt măsurilor stricte de zero Covid, deoarece puterea sa de producţie internă a contribuit la atenuarea blocajelor din aprovizionare şi preţurile mondiale ale materiilor prime s-au temperat.
Cu toate acestea, într-o notă de cercetare de săptămâna trecută, Wilding şi economistul Pimco China, Carol Liao, au remarcat că, de atunci, cererea internă a scăzut şi a lăsat China cu capacităţi nefolositoare, în timp ce reducerea gradului de îndatorare în sectorul imobiliar şi în cel al finanţării administraţiei locale au adâncit presiunile dezinflaţioniste şi au afectat investiţiile interne, ceea ce a dus la „o capacitate excedentară pe scară largă în sectorul manufacturier”
Banca centrală a Chinei a intensificat vineri măsurile pentru a stopa deprecierea rapidă a monedei sale, pe fondul rundelor de date sumbre şi a scăderii încrederii consumatorilor, însă piaţa pare să nu fi fost convinsă că Beijingul face suficient pentru a inversa tendinţele recente.

Deşi China îşi recalibrează economia pentru a deveni mai puţin dependentă de pilonii săi tradiţionali, respectiv exporturile  imobiliare şi de produse manufacturate, produsele fabricate chinezeşti încă domină pieţele bunurilor de consum, în special în SUA.
În acelaşi timp, exporturile au slăbit în China în ultimele luni. Pe măsură ce riscurile de scădere a creşterii economice chinezeşti se materializează, Wilding şi Liao au sugerat că Beijingul ar putea căuta să folosească politica fiscală pentru a stimula exporturile şi a rezolva o problemă emergentă de supraofertă internă, inundând la rândul său piaţa globală cu bunuri de consum ieftine.
Dincolo de repercusiunile legate de comerţ, o presiune dezinflaţionistă comună la nivel mondial provine din preţurile materiilor prime, unde, în calitate de importator uriaş de mărfuri, cererea internă chineză rămâne un factor-cheie.

Incertitudinea privind potenţialul de redresare al Chinei a aruncat un nor negru asupra pieţelor globale în ultimele săptămâni, iar strategii Deutsche Bank Maximilian Uleer şi Carolin Raab au declarat miercuri într-o notă de cercetare că reducerile de dobândă ale băncii centrale şi promisiunea guvernului de a continua stimulentele fiscale au făcut prea puţin pentru a calma îngrijorările din Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Ian. 2026, 08:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
09 Ian. 2026, 08:59 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat planuri pentru cea mai amplă majorare a bugetului militar american din ultimele peste șapte decenii, cu scopul de a construi o „armată de vis” și de a asigura securitatea țării împotriva tuturor „inamiculor”, relatează Reuters.

Potrivit unui mesaj publicat pe rețeaua sa de socializare Truth Social, bugetul Pentagon ar urma să ajungă în 2027 la 1,5 trilioane de dolari. Comparativ cu anul curent, când cheltuielile militare sunt estimate la 901 miliarde de dolari, bugetul apărării ar crește de peste 1,5 ori, consolidând poziția SUA ca statul cu cele mai mari cheltuieli militare din lume.

Trump a declarat că decizia a fost luată după „negocieri lungi și dificile” cu senatori, congresmeni și membri ai Cabinetului. Potrivit acestuia, fondurile suplimentare pentru armată ar urma să fie asigurate din tarifele vamale impuse statelor care, în trecut, „au jefuit America”.

Ultima dată când Statele Unite au majorat bugetul apărării cu peste 50% a fost în 1951, pe fondul războiului din Coreea. Chiar și în perioada administrației lui Ronald Reagan, la apogeul Războiului Rece, creșterile au fost mai moderate – 25% în 1981 și 20% în 1982, amintește Reuters.

Potrivit Politico, noile cheltuieli ar urma să finanțeze mai multe programe strategice ale administrației Trump, inclusiv un sistem de apărare antirachetă denumit „Golden Dome” („Cupola de Aur”), estimat la 175 de miliarde de dolari, și un amplu proiect de modernizare a flotei navale, supranumit „Golden Fleet” („Flota de Aur”). Acesta din urmă prevede construirea a 25 de nave militare noi, dotate cu lasere, rachete hipersonice și capacități nucleare.

Pentru ca planul să devină realitate, este necesară aprobarea Congresului SUA, unde republicanii dețin o majoritate fragilă. Deși mulți parlamentari republicani și-au exprimat sprijinul pentru inițiativă, amploarea cheltuielilor suplimentare ridică semne de întrebare.

În prezent, Statele Unite alocă aproximativ 3,5% din PIB pentru apărare. Congresmanul republican Don Bacon a declarat pentru Politico că ar fi necesar un nivel de cel puțin 4% din PIB pentru a reconstrui flota, forțele aeriene, arsenalul de rachete balistice intercontinentale și pentru a sprijini personalul militar.

În același timp, un centru analitic independent avertizează că planurile lui Trump ar necesita aproximativ 5 trilioane de dolari până în 2035, iar veniturile din tarife vamale nu ar acoperi integral aceste costuri. În actualul an fiscal, taxele vamale au adus la buget circa 288 de miliarde de dolari, adică puțin peste jumătate din suma necesară pentru ambițiile militare anunțate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM