Edineț beneficiază de un nou proiect finanțat de UE - buget de peste patru milioane de de euro

La data de 16 Iunie 2021, la Edineț, a fost dat startul proiectului „Edineț – oraș cu perspectivă de viitor”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Primăria municipiului Edineț în parteneriat cu primăria municipiului Alba Iulia, România. Evenimentul de lansare a avut loc în Grădina Publică Vasile Alecsandri din municipiul Edineț cu participarea reprezentanților Uniunii Europene, a autoritățor locale și a locuitorilor municipiului Edineț.

„Edineț are un potențial mare de a deveni un oraș modern, în care locuitorii se vor bucura de condiții de trai și de muncă mai bune și de spații urbane amenajate pentru a petrece timpul liber într-o ambianță plăcută. Proiectul lansat astăzi la Edineț va susține întreprinderile din localitate pentru a crea noi locuri de muncă, va dezvolta spațiile urbane precum străzi și parcuri, de asemenea va oferi suport pentru achiziționarea de transport public ecologic. Echipa Europa, adică UE și partenerii din Statele Membre, vine la Edineț pentru a contribui la îmbunătățirea vieții cetățenilor. Urmând exemplul proiectelor de asistență din regiunile cheie și planurile de dezvoltare a comunităților locale, suportul UE va oferi rezultate tangible pentru locuitorii de pe întreg teritoriul țării.”, a declarat Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, E.S. Dl Peter Michalko.

Proiectul urmează să fie implementat în perioada 2021-2025 și are scopul de a îmbunătăți calitatea dezvoltării urbane, serviciile publice și, în general, condițiile de trai a cetățenilor din municipiul Edineț prin aplicarea de soluții inteligente în mai multe domenii de dezvoltare urbană:

Guvernare locală smart,
Servicii publice inteligente precum, mobilitatea urbană, iluminatul public, securitatea urbană, alimentarea cu apă și gestionarea zonelor urbane verzi,
Îmbunătățirea condițiilor de trai în zonele rezidențiale,
Promovarea afacerilor inteligente,
Educație inteligentă.

De rezultatele proiectului vor beneficia peste 20 000 de locuitori ai municipiului Edineț de toate vârstele, inclusiv cei plecați peste hotare vor într-un mod inteligent și eficient prin accesarea de servicii publice prestate de primărie de la distanță, servicii publice calitative prestate de operatori locali, informare și implicare prin intermediul platformei de date urbane, precum și de condiții de trai, de muncă și educație mai bune. Astfel mun. Edineț tinde să devină un oraș mai atractiv pentru viitoarele generații.

Perioada de implementare a proiectului este 1 Martie 2021 – 28 Februarie 2025. Bugetul proiectului este de 4,358,886.00 EURO, dintre care 4,140,186.00 EURO este grant din partea Uniunii Europene prin programul „Autorități Locale : Parteneriate pentru orașe durabile 2020” și 218,700.00 EURO contribuția partenerilor de implementare.

#edinet #finanțare #proiect #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.