Există puține proiecte energetice în lume atât de controversate ca Nord Stream 2, iar marți, proiectul aproape că a fost „îngropat” după ce cancelarul Germaniei a anunțat că a oprit procesul de aprobare a acestuia, din cauza crizei din Ucraina, arată o analiză CNN.
Conducta de 1.230 de kilometri trebuia să transporte cantități uriașe de gaze naturale direct din Rusia către Europa, prin Germania. Deși construcția a fost încheiată acum 5 luni, nu a trecut nici un metru cub de gaze prin ea.
Proiectul a divizat politicienii, analiștii și europenii de ani de zile și a fost afectat de întârzieri, sancțiuni ale SUA și opoziție față de impactul său asupra climei.
Anunțul cancelarului german Olaf Scholz a fost cel mai puternic răspuns concret de până acum din partea Occidentului la acțiunea militară a Rusiei în estul Ucrainei.
Dar acest lucru pune Europa într-o poziție incomodă. Rusia ar putea pur și simplu să închidă celelalte robinete de gaz care alimentează cea mai mare parte a continentului și să lase milioane de oameni în întuneric și frig. Gazul natural este combustibilul care poate alimenta orice, de la centrale termice la sobe și cuptoare.
Germania primește deja gaz rusesc prin Nord Stream 1, o conductă similară care trece și pe sub Marea Baltică. Dar, după ce ce Rusia și-a intensificat acțiunea militară în Ucraina, presiunea asupra Germaniei de a opri proiectul a crescut.
Temerile că Rusia vrea să folosească Nord Stream 2 ca armă geopolitică pentru a-și promova interesele – și dorințele expansioniste – în Europa se dovedesc acum a fi întemeiate. Dar încărcarea conductei cu gaz ar slăbi și mai mult poziția Europei.
Chiar și înainte de decizia Germaniei, proiectul se confrunta deja cu probleme politice.
Noul guvern de coaliție al Germaniei are o prezență puternică a Verzilor, care s-au opus dependenței crescute de gazul natural, un combustibil fosil care acum contribuie la mai multe emisii de gaze cu efect de seră în UE decât cărbunele.
Nord Stream 2 urma să adauge 100 de milioane de tone de dioxid de carbon în atmosferă în fiecare an. Există și inevitabilele scurgeri de metan, un gaz cu efect de seră care are puterea de a încălzi planeta de peste 80 de ori mai mult decât CO2, pe termen scurt.
Acum, toată Europa, alături de Germania, are ocazia să folosească acest moment pentru a se distanța nu doar de Nord Stream 2, ci și de dependența sa tot mai mare de combustibilii fosili.
Germania este una dintre puținele țări dezvoltate care se opun energiei nucleare și este în proces de a-și închide centralele. Fără ele, a devenit foarte dependentă de gaz și va avea nevoie de o regândire radicală a strategiei pentru a accelera generarea de energie din surse regenerabile.
Având în vedere preocupările de mediu legate de gestionarea deșeurilor radioactive pe care le aduce energia nucleară, rolul său în viitorul mix energetic în întreaga Europă are limitări. O extindere rapidă a surselor regenerabile – solare, eoliene și hidroenergetice – oferă securitate atât în ceea ce privește protecția energetică, cât și a climei. Trecerea subvențiilor de la combustibilii fosili la sursele regenerabile ar fi un prim pas ușor.
Pe termen scurt, Europa poate să caute gaze din alte țări – nu în cantități suficiente pentru a înlocui gazul din Rusia, destul cât să se poată descurca – și să facă față amenințării ruse imediate.
