Efectul încălzirii globale: Suedia a devenit o țară producătoare de vin

Chiar și în părțile sudice ale Suediei, pe timp de vară soarele răsare înainte de patru dimineața și apune după 10 seara. Pentru cine se aventurează să cultive struguri aici, este un lucru bun, pentru că soarele hrănește ciorchinii și îi face dulci. Iar în ultimii ani, viticultorii au mai observat un fenomen: vara, cu temperaturile ei blânde, durează mai mult – un efect al încălzirii globale.

„Avem o lună în plus de vară, acum. Iar iernile nu mai sunt ca altătdată. De aceea acum putem să facem vin, iar în urmă cu 50 de ani era imposibil”, a declarat Hakan Hansson, un fost finanţist devenit viticultor, pentru The Guardian.

Întâmplător, mama lui este meteorolog amator şi a notat cu atenţie temperaturile ultimelor decenii. Viticultorul ajuns acum la 68 de ani spune că în copilăria sa, septembrie era luna în care temperaturile începeau să scadă, în Suedia.

„Acum avem temperaturi pe timp de zi de 24 sau 25 de grade Celsius, chiar şi la finalul lunii. Era imposibil, când eram copil, dar acum vremea este similară cu cea din Burgundia”.

Luna suplimentară de vară este doar unul dintre avantajele viticultorilor suedezi. Un altul ţine de soiurile folosite. După ce strugurii se îngraşă bine vara şi toamna, aceştia sunt lăsaţi chiar şi pe timp de iarnă în vie.

Sunt folosite soiuri precum „Solaris” sau „Rondo”, care rezistă la frig. Culesul începe în decembrie, iar specialitatea Suediei devine vinul de gheaţă, un soi tot mai apreciat în restaurantele cu multe stele Michelin.

„Cunoscătorii devin interesaţi de vinurile suedeze deoarece strugurii au o perioadă lungă de dezvoltare, ceea ce le dă o aciditate mare şi o paletă unică. Vinurile sudeze câştigă teren şi în concursurile internaţionale”, spune Lotta Nordmark, cercetător la Universitatea de Ştiinţe Agricole din Suedia.

Pentru fabricarea vinului de gheaţă (sau ice wine) este nevoie ca ciorchinii să fie culeşi după trei zile de ger, cu temperaturi sub minus 8 grade Celsius. Strugurii sunt apoi dezgheţaţi şi procesaţi.

Vânzările de vin în Suedia aproape că s-au dublat în ultimii cinci ani. Deşi industria este încă mică, potenţialul de creştere este mare.

„Cred că a venit momentul nostru”, spune Felix Ahrberg, secretarul Asociaţiei Oenologilor şi Viticultorilor din Suedia. „Va fi o industrie de miliarde de euro”.

La rândul său, Mikael Molstad, jurnalist specializat în viticultură, spune că Suedia ar putea deveni atractivă pentru investitorii internaţionali din industrie.

„Luând în considerare schimbarea climatică şi pământul bun şi ieftin din Suedia, de ce nu? Există deja un interes din partea producătorilor de vin din Europa să achiziţioneze teren în Suedia pentru producţiile viitorului”, spune acesta.

#producator de vin #viticultura #incalzire globala #Suedia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania Moldovagaz riscă să ajungă în stare de insolvabilitate, potrivit unei analize realizate de Ministerul Finanțelor, care a evaluat situația economico-financiară a întreprinderii. Concluzia autorităților este că povara datoriilor, în special cele față de „Gazprom”, pune în pericol capacitatea companiei de a-și onora obligațiile pe termen lung.

Potrivit datelor analizate, datoriile totale ale Moldovagaz se ridică la 14,6 miliarde de lei, iar peste 10 miliarde de lei reprezintă obligații față de „Gazprom” și compania afiliată Factoring Finance.

În anul 2024, Moldovagaz a înregistrat pierderi nete de 627,6 milioane de lei, după ce în anul precedent compania raportase un profit net de 1,09 miliarde de lei. Atât veniturile, cât și cheltuielile companiei au scăzut, însă reducerea costurilor de producție a permis obținerea unei profitabilități brute mai mari, profitul brut ajungând la 2,45 miliarde de lei, cu 949 de milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Cu toate acestea, problema majoră rămâne datoria istorică față de „Gazprom”, acumulată pe parcursul mai multor ani. Conform documentelor financiare, aceasta este estimată la 13,1 miliarde de lei, dintre care aproape 2,9 miliarde de lei reprezintă penalități.

Amintim că, potrivit „Gazprom”, datoria istorică a Republicii Moldova pentru gazele naturale depășește 700 de milioane de dolari. Autoritățile de la Chișinău nu recunosc această sumă, dar acceptă concluziile auditului internațional, care a stabilit că datoria reală ar fi de doar 8,6 milioane de dolari.

Ministerul Finanțelor avertizează că, în condițiile actuale, Moldovagaz este capabilă să achite doar facturile curente, însă nu mai are capacitatea de a acoperi datoriile pe termen lung. Pentru a ieși din această situație, compania ar trebui să își reducă nivelul datoriilor și să își consolideze capitalul propriu.

Totodată, în analiză este remarcat un aspect controversat: modul în care Ministerul Finanțelor interpretează situația datoriei Moldovagaz față de „Gazprom” pare să fie în contradicție cu poziția oficială a Guvernului, care se bazează pe rezultatele auditului internațional și respinge valoarea revendicată de partea rusă.

#faliment #Moldovagaz #finanțe