Eforturile UE de a reduce dependența de Rusia, subminate de importuri masive de GNL

Europa a importat anul trecut o cantitate record de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia, conform datelor analizate, în ciuda eforturilor Uniunii Europene de a renunța la combustibilii fosili care finanțează războiul Rusiei, scrie The Guardian

Navele transportând 17,8 milioane de tone de gaz ultra-rece din Rusia au ajuns în porturile europene în 2024, o creștere de peste 2 milioane de tone față de anul anterior, potrivit Rystad Energy. Analistul Jan-Eric Fähnrich a declarat că fluxurile de GNL nu doar că au crescut, ci au atins „niveluri record”.

Deși Europa a redus importurile masive de gaz rusesc prin conducte de la începutul războiului din Ucraina, a crescut achizițiile de GNL din mai multe țări, inclusiv Rusia. În 2024, Rusia a devenit al doilea cel mai mare furnizor de GNL al Europei, depășind Qatarul, dar rămânând în urma SUA.

Europa a importat 49,5 miliarde de metri cubi de gaz rusesc prin conducte și alte 24,2 miliarde de metri cubi sub formă lichidă, conform lui Fähnrich. O parte din acest GNL a fost revândut altor țări.

Datele au fost dezvăluite la câteva zile după ce Ucraina a oprit fluxurile de gaz rusesc prin conductele sale, punând capăt unei rute energetice din era sovietică care a supraviețuit trei ani de război total. Activistii susțin că UE subminează sprijinul pentru Ucraina și obiectivele climatice continuând să plătească Rusiei pentru combustibili.

Potrivit Centre for Research on Energy and Clean Air (Crea), UE a importat GNL rusesc în valoare de 7,32 miliarde de euro în 2024, înregistrând o creștere de 14% în volum. Analistul Vaibhav Raghunandan a explicat că „GNL-ul rusesc este oferit la prețuri reduse, iar fără sancțiuni asupra acestei resurse, companiile acționează în interes propriu”.

UE intenționează să oprească importurile de combustibili fosili din Rusia până în 2027, dar nu a impus încă o interdicție pentru gaz, așa cum a făcut pentru cărbune și petrol. În iunie, statele membre au decis să interzică „transbordarea” GNL-ului rusesc către țări non-UE începând cu martie 2025.

Svitlana Romanko, fondatoarea organizației ucrainene „Razom We Stand”, a solicitat UE să închidă „lacunele evidente” din regimul sancțiunilor și să interzică complet importurile de GNL rusesc. De asemenea, a cerut măsuri împotriva flotei de tancuri vechi și slab asigurate utilizate de Rusia.

„UE are de ales: să continue finanțarea războiului și poluării sau să se angajeze pentru un viitor energetic curat, sigur și pașnic”, a declarat Romanko.

#gaz #import #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.