Eforturile UE de a reduce dependența de Rusia, subminate de importuri masive de GNL

Europa a importat anul trecut o cantitate record de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia, conform datelor analizate, în ciuda eforturilor Uniunii Europene de a renunța la combustibilii fosili care finanțează războiul Rusiei, scrie The Guardian

Navele transportând 17,8 milioane de tone de gaz ultra-rece din Rusia au ajuns în porturile europene în 2024, o creștere de peste 2 milioane de tone față de anul anterior, potrivit Rystad Energy. Analistul Jan-Eric Fähnrich a declarat că fluxurile de GNL nu doar că au crescut, ci au atins „niveluri record”.

Deși Europa a redus importurile masive de gaz rusesc prin conducte de la începutul războiului din Ucraina, a crescut achizițiile de GNL din mai multe țări, inclusiv Rusia. În 2024, Rusia a devenit al doilea cel mai mare furnizor de GNL al Europei, depășind Qatarul, dar rămânând în urma SUA.

Europa a importat 49,5 miliarde de metri cubi de gaz rusesc prin conducte și alte 24,2 miliarde de metri cubi sub formă lichidă, conform lui Fähnrich. O parte din acest GNL a fost revândut altor țări.

Datele au fost dezvăluite la câteva zile după ce Ucraina a oprit fluxurile de gaz rusesc prin conductele sale, punând capăt unei rute energetice din era sovietică care a supraviețuit trei ani de război total. Activistii susțin că UE subminează sprijinul pentru Ucraina și obiectivele climatice continuând să plătească Rusiei pentru combustibili.

Potrivit Centre for Research on Energy and Clean Air (Crea), UE a importat GNL rusesc în valoare de 7,32 miliarde de euro în 2024, înregistrând o creștere de 14% în volum. Analistul Vaibhav Raghunandan a explicat că „GNL-ul rusesc este oferit la prețuri reduse, iar fără sancțiuni asupra acestei resurse, companiile acționează în interes propriu”.

UE intenționează să oprească importurile de combustibili fosili din Rusia până în 2027, dar nu a impus încă o interdicție pentru gaz, așa cum a făcut pentru cărbune și petrol. În iunie, statele membre au decis să interzică „transbordarea” GNL-ului rusesc către țări non-UE începând cu martie 2025.

Svitlana Romanko, fondatoarea organizației ucrainene „Razom We Stand”, a solicitat UE să închidă „lacunele evidente” din regimul sancțiunilor și să interzică complet importurile de GNL rusesc. De asemenea, a cerut măsuri împotriva flotei de tancuri vechi și slab asigurate utilizate de Rusia.

„UE are de ales: să continue finanțarea războiului și poluării sau să se angajeze pentru un viitor energetic curat, sigur și pașnic”, a declarat Romanko.

#gaz #import #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sindicatele cer ajustarea salariului pentru bugetari la rata inflației. Sindicaliștii atrag atenția că proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026 prevede majorarea unei singure valori de referință salariale de la 2200 lei la 2400 lei aplicabilă doar unui număr limitat de angajați. În schimb, valoarea de referință de 2500 lei, utilizată pentru majoritatea salariaților din sectorul bugetar, inclusiv cadrele didactice, personalul medical, angajații MAI și ai sistemului penitenciar, rămâne neschimbată.

CNSM subliniază că această abordare contravine legii, care prevede reexaminarea anuală a valorii de referință și ajustarea acesteia cel puțin la nivelul inflației. În acest context, sindicatele solicită majorarea valorii de 2500 lei cu minimum 6,8%, corespunzător ratei inflației prognozate pentru anul 2025.

Totodată, CNSM își exprimă îngrijorarea față de propunerea Guvernului de stabilire a salariului minim la 6300 de lei în 2026, întrucât raportul dintre salariul minim și salariul mediu ar coborî la 39,1%, mult sub pragurile recomandate la nivel european. Sindicaliștii cer respectarea Directivei UE privind salariile minime adecvate, care prevede un nivel de cel puțin 50% din salariul mediu și 60% din salariul median.

Potrivit CNSM, salariul minim propus nu acoperă necesitățile de bază ale salariaților și nici nu permite acumularea unei pensii minime fără subvenții masive de la bugetul de stat. Estimările pentru 2026 indică necesitatea unor alocări suplimentare de circa 2,79 miliarde de lei pentru susținerea sistemului de pensii.