Eforturile UE de a reduce dependența de Rusia, subminate de importuri masive de GNL

Europa a importat anul trecut o cantitate record de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia, conform datelor analizate, în ciuda eforturilor Uniunii Europene de a renunța la combustibilii fosili care finanțează războiul Rusiei, scrie The Guardian

Navele transportând 17,8 milioane de tone de gaz ultra-rece din Rusia au ajuns în porturile europene în 2024, o creștere de peste 2 milioane de tone față de anul anterior, potrivit Rystad Energy. Analistul Jan-Eric Fähnrich a declarat că fluxurile de GNL nu doar că au crescut, ci au atins „niveluri record”.

Deși Europa a redus importurile masive de gaz rusesc prin conducte de la începutul războiului din Ucraina, a crescut achizițiile de GNL din mai multe țări, inclusiv Rusia. În 2024, Rusia a devenit al doilea cel mai mare furnizor de GNL al Europei, depășind Qatarul, dar rămânând în urma SUA.

Europa a importat 49,5 miliarde de metri cubi de gaz rusesc prin conducte și alte 24,2 miliarde de metri cubi sub formă lichidă, conform lui Fähnrich. O parte din acest GNL a fost revândut altor țări.

Datele au fost dezvăluite la câteva zile după ce Ucraina a oprit fluxurile de gaz rusesc prin conductele sale, punând capăt unei rute energetice din era sovietică care a supraviețuit trei ani de război total. Activistii susțin că UE subminează sprijinul pentru Ucraina și obiectivele climatice continuând să plătească Rusiei pentru combustibili.

Potrivit Centre for Research on Energy and Clean Air (Crea), UE a importat GNL rusesc în valoare de 7,32 miliarde de euro în 2024, înregistrând o creștere de 14% în volum. Analistul Vaibhav Raghunandan a explicat că „GNL-ul rusesc este oferit la prețuri reduse, iar fără sancțiuni asupra acestei resurse, companiile acționează în interes propriu”.

UE intenționează să oprească importurile de combustibili fosili din Rusia până în 2027, dar nu a impus încă o interdicție pentru gaz, așa cum a făcut pentru cărbune și petrol. În iunie, statele membre au decis să interzică „transbordarea” GNL-ului rusesc către țări non-UE începând cu martie 2025.

Svitlana Romanko, fondatoarea organizației ucrainene „Razom We Stand”, a solicitat UE să închidă „lacunele evidente” din regimul sancțiunilor și să interzică complet importurile de GNL rusesc. De asemenea, a cerut măsuri împotriva flotei de tancuri vechi și slab asigurate utilizate de Rusia.

„UE are de ales: să continue finanțarea războiului și poluării sau să se angajeze pentru un viitor energetic curat, sigur și pașnic”, a declarat Romanko.

#gaz #import #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.