El Salvador are probleme după ce a adoptat Bitcoin ca mijloc legal de plată. Avertismentul FMI

El Salvador se confruntă cu primele probleme după ce a adoptat Bitcoin ca mijloc legal de plată. Măsura ar putea pune în pericol împrumutul de la FMI, după ce acesta a avertizat despre riscurile utilizării Bitcoinului pentru tranzacţiile de zi cu zi.

O echipă FMI se va întâlni cu preşedintele din El Salvador, Nayib Bukele, în timp ce organizaţia internaţională cântăreşte cu atenţie acordarea unui nou pachet de ajutor pentru ţară a cărei economie a fost lovită puternic de coronavirus.

„Adoptarea Bitcoinului ca mijloc legal de plată ridică o serie de probleme macroeconomice, financiare şi juridice care necesită o analiză foarte atentă”, a declarat joi purtătorul de cuvânt Gerry Rice. „Ceea ce am spus în trecut, în general, este că activele criptografice pot prezenta riscuri semnificative, iar măsurile de reglementare eficiente sunt foarte importante atunci când avem de-a face cu acestea”, a adăugat Rice.

FMI a aprobat în aprilie 2020 un ajutor de 389 de milioane de dolari pentru El Salvador, pe măsură ce criza coronavirusului a cuprins globul. FMI este acum în curs de negocieri pentru un împrumut suplimentar, dar decizia luată de El Salvador cu privirea la Bitcoin ar putea întârzia, modifica clauzele sau chiar anula împrumutul.

Parlamentarii din El Salvador au aprobat marţi un proiect de lege care va permite ca renumita monedă digitală să fie utilizată pentru mai multe aspecte ale vieţii de zi cu zi, de la achiziţii de proprietăţi până la contribuţii fiscale.

Acest lucru a făcut din El Salvador prima ţara care a aprobat Bitcoinul ca mijloc legal de plată pentru viaţa de zi cu zi.

#mijloc legal de plata #El Salvador #probleme #FMI #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.