Elon Musk și Samuel Reid vor lansa pe orbită un imens panou publicitar. Reclamele vor fi cumpărate cu criptomonede

Elon Musk şi Samuel Reid vor pune pe orbită un imens panou publicitar. Samuel Reid, CEO şi cofondator al GEC, a declarat pentru Business Insider că satelitul va fi lansat în 2022 cu ajutorul rachetelor SpaceX. Oamenii şi companiile vor cumpăra jetoane pentru a proiecta reclame.

Se pot achiziţiona cinci jetoane care impactează pixelii: Beta şi Rho pentru plasarea reclamei pe ecran, Gamma şi Kappa pentru culoare şi luminozitate şi XI pentru durata sa. Aceste jetoane vor putea fi achiziţionate prin criptomonede.

„Încerc să realizez ceva care să poată democratiza accesul la spaţiu şi să permită participarea descentralizată”, a spus Reid.

Încă nu se cunoaște cât de mari vor fi anunţurile, câte anunţuri vor fi afişate simultan, impactul asupra mediului şi ce cost de energie va avea satelitul.

GEC este, de asemenea, grupul din spatele satelitului Doge-1, despre care Musk a spus că ar fi „prima criptomonedă din spaţiu” şi „primul meme în spaţiu”.

#samuel reid #space x #reclamă #spatiu #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat emisiunea suplimentară de acțiuni a gigantului JLC, cu 11,2 milioane de lei (200 049 de acțiuni ordinare nominative).

Capitalul companiei după majorare va constitui 68,2 milioane de lei divizat în 1 218 429 de acțiuni.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.