Elveția lovește puternic Rusia: O decizie surprinzătoare care îl pune în dificultate pe Putin

02 Nov. 2024, 11:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
02 Nov. 2024, 11:05 // Actual //  Ursu Victor

Războiul Moscovei din Ucraina a provocat pierderea de către Rusia a pieței de energie din Europa, dar a condus și la impunerea de sancțiuni occidentale drastice. Acum, o instituție din Elveția îi dă o lovitură puternică lui Putin.

Banca Reglementelor Internaționale (BIS) renunță, printr-o mutare surprinzătoare, la platforma de plăți financiare mBridge, pentru a opri Rusia să fenteze măsurile restrictive ale Vestului și să nu ajute interesele Grupului BRICS.

Banca Reglementărilor Internaționale a lansat platforma financiară denumită mBridge în 2021, un proiect menit să revoluționeze plățile transfrontaliere, dezvoltat împreună cu China și alte țări. Dar acum, pe 31 octombrie 2024, șeful BIS, Agustin Carstens, a anunțat că organizația din Elveția, cu sediul la Basel, părăsește mBridge, potrivit The Economist.

Platforma pe care BIS a ajutat-o să se dezvolte este privită de președintele Rusiei, Vladimir Putin, ca un model pentru a crea un sistem BRICS Bridge care ar permite Rusiei să se sustragă sancțiunilor financiare impuse de America, ocolind dolarul și sistemul bancar al Americii.

„Suntem forțați să căutăm alternative”, a spus el la summitul BRICS de la Kazan, Rusia, pe 24 octombrie 2024. Pe lângă preocupările legate de mBridge, China este partenerul tehnologic principal în proiect, responsabil pentru codificarea și software-ul acestuia.

Aparenta dorință a lui Putin de a imita mBridge, poate cu asistența Chinei și a altora, a intensificat opoziția din partea unor oficiali occidentali care au fost mult timp frustrați de faptul că BIS, o organizație cu sediul în Elveția, la Basel, cunoscută sub numele de Banca centrală a băncilor centrale din lume, a fost implicată în proiect.

Carstens a insistat că „orice produse pe care le-am adunat nu ar trebui să fie un canal pentru a încălca sancțiunile” și a încercat să distanțeze mBridge de controverse: „mBridge nu a fost creat pentru a satisface nevoile BRICS”. Puțini, însă, au observat momentul retragerii BIS din proiect la o săptămână după summitul lui Putin.

O iterație timpurie a experimentului mBridge a avut loc în 2019, ca răspuns la presiunile competitive asupra rețelei bancare tradiționale, cauzate de creșterea criptomonedelor. Până acum, proiectul de a efectua plăți transfrontaliere mai rapide și mai ieftine a fost dezvoltat în comun de „Innovation Hub” al BIS cu băncile centrale din China, Hong Kong, Emiratele Arabe Unite (EAU) și Thailanda.

Arabia Saudită s-a alăturat platformei în iunie, când se spunea că mBridge a ajuns la statutul de „produs minim viabil” (MVP). Un oficial emirat a declarat săptămâna trecută că mBridge a decontat de atunci sute de tranzacții în valoare de miliarde de dolari și că volumul tranzacțiilor din Emiratele Arabe Unite pe platformă a crescut cu mai mult de o treime în ultima lună.

Din punct de vedere tehnic, proiectul a avut un succes remarcabil. A reușit să reducă timpul de tranzacție de la zile la secunde și costul lor marginal la aproape zero. Carstens a susținut că mBridge „a avut atât de mult succes încât putem declara că am renunțat” la proiect și că BIS a părăsit platforma „nu pentru că a fost un eșec și nu din cauza unor considerente politice”.

La Beijing, oficialii BIS continuau să promoveze mBridge bancherilor la o conferință anuală găzduită de SWIFT, o rețea folosită de aproximativ 11.000 de bănci pentru plăți transfrontaliere.

Echipa mBridge spune că structura de guvernanță a proiectului, care oferă participanților egalitate de cuvânt, nu se va schimba și că platforma va continua să respecte standardele internaționale privind criminalitatea financiară și sancțiunile. Nu este încă clar dacă cei 31 de membri observatori ai proiectului, care includ băncile centrale occidentale, vor continua să aibă acces la informații despre platformă.

Cu toate acestea, este probabil ca platforma mBridge să fie acum „condusă complet de chinezi, cu și mai puțină transparență decât înainte”, spune Josh Lipsky de la Atlantic Council.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

21 Nov. 2024, 10:34
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Nov. 2024, 10:34 // Actual //  Ursu Victor

De la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, armata rusă a lansat mai mult de 10.000 de rachete și peste 13.000 de drone de diferite tipuri asupra teritoriului ucrainean. Potrivit unui calcul al „Radio Liberty”, costul total al muniției utilizate pentru distrugerea Ucrainei a depășit 18 miliarde de dolari.

Aceste estimări se bazează pe date publice și opinii ale experților, însă, așa cum subliniază publicația, o mare parte a informațiilor despre atacuri sunt clasificate, ceea ce sugerează că cheltuielile reale ar putea fi chiar mai mari.

Până în februarie 2024, cheltuielile totale ale Rusiei pentru echipamente, întreținerea și desfășurarea trupelor pentru agresiunea militară împotriva Ucrainei au ajuns la aproximativ 211 miliarde de dolari, conform Reuters, citând datele Pentagonului. În plus, între 2024 și 2027, Moscova intenționează să aloce 1,3 trilioane de ruble pentru reconstrucția teritoriilor ocupate ale Ucrainei, distruse de armata rusă, potrivit unui proiect de buget federal. Această sumă este de 22 de ori mai mare decât cheltuielile pentru dezvoltarea regiunii Caucazul de Nord în aceleași perioade.

În proiectul de buget pentru 2025, cheltuielile pentru „apărare națională” sunt semnificativ mărite, urmând să ajungă la un record de 13,2 trilioane de ruble, cu 22% mai mult decât în 2024 și aproape dublu față de 2023. Cheltuielile militare vor reprezenta 6,3% din PIB și vor constitui 32,5% din toate cheltuielile bugetare, un nivel nemaiîntâlnit din perioada sovietică.

În paralel cu majorarea cheltuielilor militare, proiectul de buget pentru 2025 include creșteri semnificative ale tarifelor pentru serviciile publice. Energia electrică va deveni cu 12,6% mai scumpă, gazul cu 10,3%, iar costurile totale pentru utilități vor crește cu 11,9%, dublu față de nivelul inițial al indexării. De asemenea, în 2024, tarifele pentru transportul feroviar de pasageri vor crește cu 11,6%.

În același timp, infrastructura țării continuă să se deterioreze rapid. Ministerul rus al Construcțiilor estimează că gradul de uzură al conductelor este critic, 60% din acestea necesitând înlocuire. Conform datelor Fundației pentru reforme în sectorul locuințelor și utilităților, uzura ajunge la 70%. Stațiile de epurare din Rusia au un grad mediu de uzură de 80%, iar în unele regiuni acesta ajunge la 90%, a declarat anul trecut Sergey Kolunov, membru al comitetului Dumei de Stat pentru construcții și locuințe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău