Energia electrică scumpă usucă veniturile moldovenilor! Accesibilitatea curentului s-a redus de 2,9 ori

În acest an, accesibilitatea energiei electrice pentru populație a scăzut de 2,9 ori și a ajuns la nivelul anului 2007, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, la începutul anului pe un salariu mediu net din economie putea fi procurați 5.246 kWh de energie electrică. În prezent după a 4 majorare de tarife, puterea de cumpărare a populației a scăzut până la 1.826 kWh, sau de 2,9 ori mai puțin decât acum 8 luni.

„La capitolul accesibilitate a energiei electrice noi ne-am întors cu 15 ani în urmă la nivelul anului 2007. Însă acum pe un salariu mediu net din economie poate fi procurată de 4 ori mai multă energie electrică decât în anul 2000”, a punctat Ioniță.

Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică a aprobat miercuri, 2 noiembrie, noi tarife la energia electrică, după mai puţin de o lună de la ultima majorare. Astfel, consumatorii din centrul şi sudul Republicii Moldova vor achita 4,77 lei pentru un kWh, faţă de 3,15 de lei/kWh, iar cei din nord – 4,81 lei/kWh faţă de 3,21 de lei/kWh, cât achitau până acum. Noile tarife vor fi aplicate în factură începând cu 4 noiembrie.

#Energie #scumpiri #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului aurului a majorat puternic valoarea rezervelor deținute de băncile centrale, iar la o cotație de 5.500 de dolari pe uncie Statele Unite dețin aur evaluat la peste 1,4 trilioane de dolari cu mult înaintea oricărei alte țări, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, potrivit unui clasament realizat de Visual Capitalist.

Metalul prețios și-a dublat valoarea de la începutul anului 2025, iar numai în prima lună din 2026 a mai urcat cu încă 27%. Pe fondul volatilității valutare și al slăbirii dolarului, cererea de active de refugiu a împins cotațiile la maxime istorice, sporind automat valoarea bilanțieră a rezervelor fără ca băncile centrale să cumpere aur suplimentar.

Statele Unite rămân cel mai mare deținător oficial de aur din lume, cu 8.133,5 tone. La prețul de 5.500 de dolari pe uncie, aceste rezerve valorează aproximativ 1,44 trilioane de dolari, plasând Washingtonul la mare distanță de Germania, ocupanta locului doi, ale cărei rezerve sunt evaluate la circa 592 miliarde de dolari.

Pe următoarele poziții se situează Italia, cu aproximativ 434 miliarde de dolari, și Franța, cu 431 miliarde de dolari, ambele având peste 2.400 de tone de aur fiecare. Rusia și China se mențin și ele în top, cu rezerve de peste 2.300 de tone fiecare, evaluate la peste 400 miliarde de dolari.

Elveția se remarcă prin rezerve de circa 1.040 de tone, evaluate la aproximativ 184 miliarde de dolari, consolidându-și reputația de centru financiar prudent. În topul deținătorilor importanți mai figurează India, Japonia, Turcia și Țările de Jos.

Analiza arată că avansul aurului este alimentat de cererea puternică pentru active sigure, pe fondul incertitudinilor globale. Pentru băncile centrale, scumpirea metalului prețios întărește poziția rezervelor fără costuri suplimentare.

În ultimii ani, Rusia și China au majorat constant achizițiile de aur, strategia fiind interpretată drept o încercare de diversificare față de activele denominate în dolari. Creșterea accelerată a prețului aurului amplifică acum efectul acestor acumulări și redesenează ierarhia globală a rezervelor oficiale.