Energia electrică scumpă usucă veniturile moldovenilor! Accesibilitatea curentului s-a redus de 2,9 ori

În acest an, accesibilitatea energiei electrice pentru populație a scăzut de 2,9 ori și a ajuns la nivelul anului 2007, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, la începutul anului pe un salariu mediu net din economie putea fi procurați 5.246 kWh de energie electrică. În prezent după a 4 majorare de tarife, puterea de cumpărare a populației a scăzut până la 1.826 kWh, sau de 2,9 ori mai puțin decât acum 8 luni.

„La capitolul accesibilitate a energiei electrice noi ne-am întors cu 15 ani în urmă la nivelul anului 2007. Însă acum pe un salariu mediu net din economie poate fi procurată de 4 ori mai multă energie electrică decât în anul 2000”, a punctat Ioniță.

Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică a aprobat miercuri, 2 noiembrie, noi tarife la energia electrică, după mai puţin de o lună de la ultima majorare. Astfel, consumatorii din centrul şi sudul Republicii Moldova vor achita 4,77 lei pentru un kWh, faţă de 3,15 de lei/kWh, iar cei din nord – 4,81 lei/kWh faţă de 3,21 de lei/kWh, cât achitau până acum. Noile tarife vor fi aplicate în factură începând cu 4 noiembrie.

#Energie #scumpiri #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.