Energocom își numără kilowații! Cu cât și de unde a cumpărat Republica Moldova curent electric

În 2022, SA Energocom a achiziționat energie electrică direct de la 10 producători din Republica Moldova, Ucraina și România, precum și de la mai mulți agenți economici care dețin statutul de producător eligibil de energie regenerabilă, se arată în informația operatorului de stat.

Conform prevederilor dispozițiilor Comisiei pentru Situații Excepționale, în perioada mai-decembrie 2022, întreprinderea a fost împuternicită să cumpere energia electrică necesară pe piață. În total, în anul 2022, a fost procurat un volum de 3,2 mln. MWh, la prețul mediu ponderat de circa 2.085 lei/ MWh (sau 2,08 lei/ kWh).

Din volumele totale achiziționate, aproximativ 9% reprezintă electricitate produsă în Republica Moldova (malul drept al Nistrului). Cea mai mare parte, circa 57%, a fost cumpărată de la Centrala termoelectrică Moldovenească din regiunea transnistreană (MGRES), o treime din volum a constituit energia electrică de import – din Ucraina și România.

Anul trecut, SA Energocom a încheiat pentru prima dată contracte de procurări de electricitate direct, fără intermediari, de la producători din Ucraina și România, iar atunci când a fost necesar a procurat și de pe bursa română, după ce obținuse în prealabil o licență de trading de la ANRE România și și-a deschis o sucursală peste Prut.

Acest pas a ajutat ca Republica Moldova, în luna noiembrie 2022, să achiziționeze 82% din necesarul de electricitate din România, urmare a reducerii cantităților gazelor livrate Moldovei de concernul Gazprom și a atacurilor asupra mai multor obiective energetice din Ucraina.

Spre deosebire de 2021, anul trecut centralele termice de la Chișinău și Bălți au generat mai puțină energie electrică. Una din explicații poate fi temperaturile mai blânzi, ce a dus la un consum de gaze mai rațional.

În același timp, se atestă o ușoară creștere volumului de energie regenerabilă (se au în vedere doar contractele încheiate de SA Energocom cu companii ce dețin statutul de producător eligibil). În lunile iunie-septembrie, când CET-urile își minimizează activitatea, energia verde procurată de SA Energocom depășește cantitățile furnizate de CET-uri. Acest lucru presupune că în perioada caldă centralele termoelectrice lucrează la o capacitate minimă și este necesar de a achiziționa volume mai mari de la producători din afara țării.

În ceea ce privește prețurile de achiziție, cel mai mic preț pentru 1 kWh este la MGRES, unde prețul mediu ponderat în 2022 a constituit echivalentul a 1,19 lei. Din Ucraina SA Energocom a procurat în medie 1 kWh cu 1,51 lei. Pe piața locală (malul drept al râului Nistru) 1 kWh a constituit 3,5 lei, iar din România, în deosebi procurările de pe bursă, au dus la un preț mediu ponderat de circa 3,72 lei moldovenești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energocom #Energie #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.