Energocom își numără kilowații! Cu cât și de unde a cumpărat Republica Moldova curent electric

În 2022, SA Energocom a achiziționat energie electrică direct de la 10 producători din Republica Moldova, Ucraina și România, precum și de la mai mulți agenți economici care dețin statutul de producător eligibil de energie regenerabilă, se arată în informația operatorului de stat.

Conform prevederilor dispozițiilor Comisiei pentru Situații Excepționale, în perioada mai-decembrie 2022, întreprinderea a fost împuternicită să cumpere energia electrică necesară pe piață. În total, în anul 2022, a fost procurat un volum de 3,2 mln. MWh, la prețul mediu ponderat de circa 2.085 lei/ MWh (sau 2,08 lei/ kWh).

Din volumele totale achiziționate, aproximativ 9% reprezintă electricitate produsă în Republica Moldova (malul drept al Nistrului). Cea mai mare parte, circa 57%, a fost cumpărată de la Centrala termoelectrică Moldovenească din regiunea transnistreană (MGRES), o treime din volum a constituit energia electrică de import – din Ucraina și România.

Anul trecut, SA Energocom a încheiat pentru prima dată contracte de procurări de electricitate direct, fără intermediari, de la producători din Ucraina și România, iar atunci când a fost necesar a procurat și de pe bursa română, după ce obținuse în prealabil o licență de trading de la ANRE România și și-a deschis o sucursală peste Prut.

Acest pas a ajutat ca Republica Moldova, în luna noiembrie 2022, să achiziționeze 82% din necesarul de electricitate din România, urmare a reducerii cantităților gazelor livrate Moldovei de concernul Gazprom și a atacurilor asupra mai multor obiective energetice din Ucraina.

Spre deosebire de 2021, anul trecut centralele termice de la Chișinău și Bălți au generat mai puțină energie electrică. Una din explicații poate fi temperaturile mai blânzi, ce a dus la un consum de gaze mai rațional.

În același timp, se atestă o ușoară creștere volumului de energie regenerabilă (se au în vedere doar contractele încheiate de SA Energocom cu companii ce dețin statutul de producător eligibil). În lunile iunie-septembrie, când CET-urile își minimizează activitatea, energia verde procurată de SA Energocom depășește cantitățile furnizate de CET-uri. Acest lucru presupune că în perioada caldă centralele termoelectrice lucrează la o capacitate minimă și este necesar de a achiziționa volume mai mari de la producători din afara țării.

În ceea ce privește prețurile de achiziție, cel mai mic preț pentru 1 kWh este la MGRES, unde prețul mediu ponderat în 2022 a constituit echivalentul a 1,19 lei. Din Ucraina SA Energocom a procurat în medie 1 kWh cu 1,51 lei. Pe piața locală (malul drept al râului Nistru) 1 kWh a constituit 3,5 lei, iar din România, în deosebi procurările de pe bursă, au dus la un preț mediu ponderat de circa 3,72 lei moldovenești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energocom #Energie #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.