Enigmele tunului de miliarde dat lui Plahotniuc de doi fugari români

Autoritățile din Chișinău și București sunt pe urmele a doi fugari de mulți ani, implicați în fraude masive, spălări de bani și corupție. Primul dintre aceștia este oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc, în vârstă de 57 de ani, care este fugar de patru ani și este anchetat în șase dosare penale. Plahotniuc, sancționat de UE și SUA, a avut bunuri sechestrate, printre care o vilă din România și o mare afacere imobiliară din Spania, cu o miză de zeci de milioane de dolari, potrivit unei investigații RISE.

Cel de-al doilea fugit este Andrei Bogdan Gheorghiu, un român în vârstă de 53 de ani, care se ascunde de șapte ani pentru a evita închisoarea. Gheorghiu a obținut cetățenia moldovenească cu documente false și este acuzat de implicare în frauda bancară cunoscută sub numele de „Miliardul dispărut”. El a fost omul de legătură între familia Plahotniuc și interpușii români, care au fost plasați în companii din paradisuri fiscale, folosite în spălări de bani.

Colaborarea dintre cei doi fugari s-a încheiat în 2019, odată cu pierderea puterii de către Plahotniuc la Chișinău, iar Gheorghiu și interpușii români au atacat averea oligarhului. Litigiile lor au inclus acuzații reciproce de fraudă și au fost purtate în mai multe jurisdicții, inclusiv Cipru și Dubai.

Gheorghiu, condamnat în România într-un dosar de corupție, s-a ascuns la Chișinău și a obținut cetățenia moldovenească cu documente false. A fost acuzat de crearea sau conducerea unei organizații criminale, șantaj, escrocherie și spălare de bani, potrivit procurorilor moldoveni.

Investigațiile arată că Gheorghiu și Plahotniuc au avut colaborări în afaceri offshore și au folosit interpuși pentru a-și ascunde proprietățile. Litigiile lor au dezvăluit detalii despre ingeniozitatea consultanților financiari care facilitează serviciile offshore.

În prezent, ambii fugari sunt căutați la nivel național și internațional, iar Republica Moldova i-a retras lui Gheorghiu cetățenia prin decret prezidențial. Litigiile lor complexe continuă să ofere o privire în lumea secretă a finanțelor offshore și a corupției internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tun #miliarde #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un nou raport publicat de Europol evidențiază o creștere îngrijorătoare a fabricării ilegale de produse din tutun contrafăcute în Uniunea Europeană. Potrivit raportului, statele care aplică accize și taxe ridicate sunt mai vulnerabile la comerțul ilicit, deoarece consumatorii caută alternative mai ieftine, iar rețelele infracționale profită de această cerere. Ultimul raport KPMG privind consumul ilicit de produse de tutun denotă că peste 35 de miliarde de țigări sunt vândute ilegal în Europa în fiecare an, scrie mold-street.com.

Raportul Europol scoate în evidență că aproape un sfert din populația UE fumează, iar pe fundalul creșterii rapide a prețurilor consumatorii se orientează spre alternative mai ieftine, fie acestea sunt țigări clasice sau vape-uri.

Un exemplu elocvent este Franța, țara cu cea mai mare piață ilegală de produse de tutun din Uniunea Europeană, cu 47,7% din consumul total ilicit de țigări din regiune. Acest lucru se întâmplă ca urmare a politicilor de accizare, costul unui pachet de țigări ajungând la 15 euro. În același timp, autoritățile franceze interzic alte produse de nicotină, cum ar fi pliculețe cu nicotină. Ca rezultat, fumătorii se orientează către canale ilegale de achiziție a produselor de tutun.

Pe de altă parte, ultimul raport KPMG remarcă statele care au reușit cu succes să contracareze comerțul ilicit. Printre acestea se numără și România, unde consumul ilicit de țigări a atins un nivel minim istoric. Astfel, în România, consumul ilicit de țigări a scăzut în 2023 și a atins o medie anuală de 5,8%.

Pe lângă politici fiscale echilibrate, România are și o abordare pragmatică privind reglementarea pieței de nicotină. De exemplu, anul trecut, România a introdus acciză pentru pliculețe de nicotină și un șir de reglementări pentru acest produs, cu scopul de a controla piața legală. Același lucru a făcut și Ucraina. În septembrie 2024, Ucraina a introdus acciză la pliculețele cu nicotină, estimând venituri bugetare din această măsură în sumă de 20 milioane de euro.

În Republica Moldova, după doi ani de la implementarea unui calendar fiscal echilibrat și predictibil, anul trecut s-a înregistrat o scădere a comerțului ilicit cu produse de tutun. Potrivit companiei de cercetare IPSOS, piața tenebră a fost estimată la 9,8% în perioada septembrie–octombrie 2024, ceea ce reprezintă o scădere de 1,9 puncte procentuale comparativ cu aceeași perioadă din 2023.

Pentru a contrara piața ilicită, în acest an experții și industria au venit cu mai multe propuneri la Politica Fiscală.

„Producătorii cer ca Guvernul să vină cu acțiuni pentru a contracara piața neagră. În prezent avem o accelerare a încasărilor la buget din TVA, ceea ce arată că a scăzut contrabanda, comerțul ilicit, lucru care trebuie amplificat. Pentru a contracara piața neagră producătorii cer amânarea implementării interdicției aromelor pentru produsele din tutun încălzit până la aderarea la UE; introducerea unei accize pentru pliculețele cu nicotină; reglementarea clară a pungilor cu nicotină pentru protejarea minorilor și a consumatorilor; stabilirea unui calendar fiscal predictibil pe trei ani pentru toate produsele din tutun și nicotină și întărirea controlului și a aplicării legii în domeniul produselor din tutun și nicotină”, a declarat expertul economic IDIS ”Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

Expertul a amintit că anul trecut a atenționat opinia publică că în Republica Moldova, din cauza unor reglementări neinspirate, a fost înregistrată o creștere a contrabandei cu țigări, ceea ce a însemnat venituri mai mici la bugetul de stat și riscuri de sănătate pentru minori, care consumă produse din tutun de pe piața neagră, nereglementată.

#politica fiscală #Veaceslav Ioniță #raport