Erdogan a vorbit despre principiul două țări, o singură națiune. O nouă superputere economică în apropierea Moldovei

14 Iun. 2023, 06:19
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Iun. 2023, 06:19 // Actual //  bani.md

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan și cel al Azerbaidjanului, Ilham Aliev s-au întâlnit în cursul zilei de azi, și au pus la punct noua strategie economică, care vizează exportul de gaze naturale spre Europa. Cu această ocazie, președintele turc a vorbit despre conceptul ”două țări, o singură națiune”.

Cu această ocazie, cei doi șefi de stat, au anunțat că au semnat o serie de acorduri economice. De asemenea, președintele turc susține înființarea unei universități comunei, unde tinerii din cele două state pot să se pregătească în diferite domenii de activitate.

În discursul său, președintele Erdogan a declarat că este foarte fericit să efectueze prima sa vizită în Azerbaidjan, după ce a fost reales în funcție.

Afirmând că în Azerbaidjan se simt ca acasă, președintele Erdogan a spus că președintele Aliev a rezumat foarte bine în discursul său întâlnirile reciproce ale cabinetelor.

”Am discutat în detaliu despre ce am convenit la precedenta întâlnire care a avut loc între noi doi. Turcia și Azerbaidjanul sunt două țări frățești. Vom continua pe această cale pe care am mers până acum cu înțelegerea de două state, o singură națiune, și vom continua în mod decisiv de acum înainte. Avem o teză aici”, a comentat președintele Turciei.

Domeniul energetic este ceea ce îl interesează pe Erdogan

De la declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina, Azerbaidjanul a dus o politică inteligentă și a reușit să devină unul dintre cei mai mari exportatori de gaze naturale și petrol, în Uniunea Europeană.

În acest sens, prin gazoductul transbalcanic, la care a fost interconectat Azerbaidjanul, miliarde de metri cubi de gaze naturale ajuns în Uniunea Europeană.

Turcia a simțit și ea acest potențial, drept pentru care, acum președintele Erdogan a început să îl curteze intens pe cel din Azerbaidjan, Ilham Aliyev.

”În chestiunea energetică, Europa este foarte neliniștită, mai ales în ceea ce privește gazul pe care îl vor primi prin Turcia. Ei fac în mod constant solicitări în acest sens. Noi ne facem partea noastră în această chestiune și vom continua să o facem și în viitor. Pe lângă toate acestea, pașii care urmează să fie făcuți în industria de apărare sunt de mare importanță. Pe lângă pașii care trebuie făcuți în industria de apărare, avem, de asemenea, îndatoriri în domeniul educației. Vom continua să ne îndeplinim aceste îndatoriri în același mod în care am făcut-o și până acum”, a spus președintele turc, citat de presa din Turcia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

30 Ian. 2026, 12:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
30 Ian. 2026, 12:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Poloniei (Banca Națională a Poloniei – NBP) și-a majorat rezervele de aur la aproximativ 550 de tone, evaluate la peste 63 de miliarde de euro, depășind astfel nivelul deținut de Banca Centrală Europeană. Conducerea NBP anunță că strategia de acumulare va continua, obiectivul fiind atingerea pragului de 700 de tone, scrie euronews.com.

Președintele NBP, Adam Glapiński, a subliniat în repetate rânduri că aurul joacă un rol special în structura rezervelor valutare ale Poloniei. Potrivit acestuia, aurul este un activ fără risc de credit, independent de politicile monetare ale altor state și rezistent la șocuri financiare, contribuind direct la stabilitatea economiei poloneze.

Ambițiile băncii centrale sunt semnificative: pe lângă ținta de 700 de tone de aur, valoarea totală a rezervelor de metal prețios ar urma să ajungă la aproximativ 400 de miliarde de zloți (circa 94 de miliarde de euro).

Datele arată o schimbare rapidă în structura rezervelor. În 2024, aurul reprezenta 16,86% din rezervele valutare ale Poloniei, însă estimările de la sfârșitul lunii decembrie 2025 indică un salt la 28,22%, una dintre cele mai rapide creșteri ale ponderii aurului în rândul băncilor centrale la nivel global. Cele mai mari achiziții au avut loc în ultimele luni din 2025, pe fondul volatilității piețelor și al tensiunilor geopolitice. La inițiativa lui Glapiński, Consiliul de Administrație al NBP a decis continuarea creșterii strategice a rezervelor de aur, iar în luna ianuarie guvernatorul a anunțat că va solicita oficial aprobarea pentru atingerea pragului de 700 de tone.

Potrivit analizelor World Gold Council, anul 2025 a confirmat tendința globală de acumulare a aurului de către băncile centrale. Cu puține excepții, majoritatea statelor și-au majorat deținerile, tratând aurul ca pe un instrument strategic de protecție împotriva crizelor valutare și financiare. Nu mai puțin de 95% dintre băncile centrale chestionate anticipează o creștere a rezervelor globale de aur în următoarele 12 luni.

Marta Bassani-Prusik, directoare pentru produse investiționale și valori valutare la Monetăria Poloniei, explică faptul că independența aurului față de politicile monetare și riscul de credit reprezintă unul dintre principalele motive ale acestor achiziții. La fel de importantă este diversificarea activelor și reducerea ponderii dolarului și a altor valute în rezervele oficiale.

Experții atrag atenția că nu toate băncile centrale raportează integral achizițiile, fiind frecvent menționate în acest context China și Rusia. Unii analiști interpretează aceste mișcări ca parte a pregătirilor pentru un model monetar alternativ, în care aurul ar putea juca un rol mult mai important.

Faptul că Polonia deține acum mai mult aur decât Banca Centrală Europeană are și o semnificație simbolică. Deși BCE gestionează politica monetară a zonei euro, rezervele sale proprii de aur sunt relativ limitate, aproximativ 506,5 tone, responsabilitatea principală revenind băncilor centrale naționale. În acest context, cele 550 de tone ale NBP consolidează poziția Poloniei în arhitectura financiară europeană.

Criticii strategiei NBP susțin însă că fondurile alocate aurului ar fi putut fi investite în obligațiuni generatoare de dobândă. Aurul nu produce venit curent, iar achizițiile Poloniei au coincis cu maxime istorice ale prețului. Chiar dacă ritmul de creștere ar putea încetini în 2026, prognozele marilor instituții financiare rămân optimiste: ING estimează un preț mediu de 4.150 dolari/uncie, Deutsche Bank, 4.450 dolari, Goldman Sachs, 4.900 dolari, iar J.P. Morgan nu exclude un scenariu de 5.300 dolari/uncie în condiții de cerere globală puternică.

„Creșterea cererii din partea băncilor centrale este un răspuns la tensiunile economice și la schimbările geopolitice rapide. Deși achizițiile instituționale nu se reflectă direct în prețuri, ele influențează indirect deciziile investitorilor individuali”, a concluzionat Bassani-Prusik.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM