Erdogan îi dă o grea lovitură lui Putin: Rusia blocată, sub presiunea Statelor Unite

Războiul lui Putin din Ucraina a dus la impunerea de sancțiuni occidentale împotriva Moscovei, pentru a-i diminua capacitatea de luptă. Unele țări nu au aderat la aceste interdicții, însă acum președintele Turciei, Recep Erdogan îi dă o grea lovitură lui Putin, blocând importurile de petrol ale Rusiei din terminalul Dortyol, pe fondul presiunii intensificate a sancțiunilor Statelor Unite.

Global Terminal Services (GTS), care operează terminalul de dimensiuni medii Dortyol din Turcia, de la Marea Mediterană, a decis să nu mai accepte țiței de origine rusă pentru a evita posibile conexiuni cu petrol Moscovei, potrivit Oil Price.

„GTS a decis să întrerupă toate conexiunile posibile cu petrolul rusesc și a declarat în consecință clienților săi la sfârșitul lunii februarie 2024 că, chiar dacă nu există nicio încălcare a legilor, regulamentelor sau sancțiunilor, nu va accepta niciun produs de origine rusă sau niciun produs încărcat din porturile rusești ca măsură suplimentară la regulile de sancțiuni în vigoare”, a declarat compania pentru Reuters.

Toate importurile anterioare de petrol rusesc au fost în conformitate cu sancțiunile aplicabile, inclusiv cu plafonul de preț al G7 pentru țițeiul și produsele petroliere rusești, a adăugat GTS.

După ce anul trecut UE a interzis importurile de țiței și produse rafinate, Turcia a devenit unul dintre cei mai mari importatori de petrol rusesc.

Cu toate acestea, o amenințare recentă a sancțiunilor americane de a impune sancțiuni secundare firmelor financiare și altor intermediari care fac afaceri cu Rusia a dus deja la scăderea comerțului turco-rus, inclusiv cu petrol.

Comerțul dintre Rusia și Turcia a suferit un eșec de la sfârșitul lunii decembrie, unele plăți pentru mărfurile de petrol rusești importate au fost amânate, deoarece băncile intensifică verificările de conformitate în urma amenințării SUA de a sancționa instituțiile financiare pentru facilitarea afacerilor cu Rusia.

În decembrie, președintele american Joe Biden a emis un ordin executiv, care îl autorizează pe secretarul Trezoreriei, în consultare cu secretarul de stat, să impună eventual sancțiuni unei instituții financiare străine dacă se constată că aceasta a „realizat sau facilitat orice tranzacție semnificativă sau tranzacții pentru sau în numele oricărei persoane desemnate” în sancțiunile împotriva Rusiei.

Ca urmare a acestei noi amenințări de sancțiuni, plățile au fost întrerupte cu unele întârzieri observate în plățile pentru mărfurile de petrol pe care Turcia le importă din Rusia, au declarat luna trecută pentru Reuters mai multe surse care cunosc situația. Cu toată prietenia dintre Erdogan și Putin, acum situația se schimbă total în relațiile dintre Turcia și Rusia, sub presiunea Statelor Unite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Erdogan #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.