Eșec răsunător al Guvernului! Promisiunile de reformă a Procuraturii Anticorupție s-au năruit

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut că nu a reușit să îndeplinească criteriul de performanță structural stabilit pentru 30 septembrie 2024, referitor la adoptarea legii privind instituirea unei infrastructuri dedicate curții anticorupție. De asemenea, obiectivul privind sporirea autonomiei Procuraturii Anticorupție, prevăzut pentru 30 noiembrie 2024, nu a fost realizat din cauza complexității subiectului și necesității unor consultări suplimentare

În urma unei analize detaliate, autoritățile au concluzionat, în memorandumul de politici economice și financiare semnat cu FMI, că atribuirea Procuraturii Anticorupție unui rol în procesul de promovare și transfer al procurorilor în cadrul instituției, chiar și în mod consultativ, ar fi considerată neconstituțională. Totodată, guvernul a precizat că nu consideră fezabil ca Procuratura Anticorupție să angajeze propriile ofițeri de investigație, din motive legale și operaționale.

Ca urmare a acestor constatări, guvernul a propus un nou criteriu de performanță structural, cu un termen-limita de 31 decembrie 2024, care să conducă la atingerea aceluiași obiectiv. Acesta presupune, printre altele, modificarea Regulamentului Consiliului Superior al Procurorilor, astfel încât să fie obligatorie obținerea avizului scris al șefului Procuraturii Anticorupție pentru procurorii preselectați înainte ca aceștia să fie transferați sau promovați în cadrul instituției. De asemenea, se dorește asigurarea unui personal suficient pentru Procuratura Anticorupție, cu un obiectiv de ocupare a cel puțin 70% din posturile de procuror și 70% din posturile de ofițer de investigație până la 31 martie 2025.

Guvernul a mai anunțat că, până la finalul anului 2024, va asigura Procuraturii Anticorupție spații de lucru funcționale separate, pentru a sprijini independența operațională a instituției.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reforma #anticorupție #procuratura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul persoanelor care suferă de foame sau se confruntă cu dificultăți grave la nivel mondial continuă să crească, în timp ce contribuțiile financiare ale celor mai bogate națiuni pentru ajutor umanitar scad semnificativ. Potrivit Organizației Națiunilor Unite (ONU), doar aproximativ 60% dintre cei 307 milioane de oameni care vor avea nevoie de asistență umanitară în 2025 vor primi ajutor. Astfel, peste 117 milioane de persoane riscă să rămână fără sprijin esențial, scrie Reuters.

În 2024, ONU estimează că va strânge doar 46% din cele 49,6 miliarde de dolari necesare pentru a acoperi nevoile umanitare globale, marcând al doilea an consecutiv cu un deficit major de finanțare. Acest lucru forțează agențiile umanitare să ia decizii dureroase, cum ar fi reducerea rațiilor alimentare sau limitarea numărului de beneficiari.

În Siria, Programul Alimentar Mondial (PAM), principalul distribuitor de alimente al ONU, a fost nevoit să reducă numărul de persoane asistate de la 6 milioane la doar 1 milion, conform declarațiilor Raniei Dagash-Kamara, director adjunct al organizației. „Suntem într-o situație în care luăm de la cei flămânzi pentru a hrăni pe cei care mor de foame”, a spus Dagash-Kamara.

Cele mai mari contribuții pentru ajutor umanitar provin din Statele Unite, Germania și Comisia Europeană, care au acoperit 58% din finanțarea globală între 2020 și 2024. Cu toate acestea, Germania a redus finanțarea cu 500 de milioane de dolari din 2023 până în 2024 și plănuiește o reducere suplimentară de 1 miliard de dolari pentru 2025.

În același timp, contribuțiile Chinei, Rusiei și Indiei au fost neglijabile, cumulând mai puțin de 1% din finanțarea globală. În 2023, China a oferit doar 11,5 milioane de dolari, iar India 6,4 milioane de dolari pentru ajutor umanitar.

Rezultatul recentelor alegeri din Statele Unite, în urma cărora Donald Trump a fost ales președinte pentru un al doilea mandat, adaugă incertitudine în privința sprijinului american pentru ajutorul umanitar. Trump a încercat anterior să reducă finanțarea internațională și a numit consilieri care susțin tăieri suplimentare în acest domeniu.

Numărul tot mai mare de crize umanitare, agravate de conflicte, fenomene meteorologice extreme și inflația globală, pune o presiune enormă asupra sistemului de ajutor umanitar. În 2023, aproximativ 282 de milioane de oameni din 59 de țări s-au confruntat cu niveluri ridicate de insecuritate alimentară acută.

Lipsa de fonduri suficiente și dificultățile logistice, mai ales în zonele de conflict, îngreunează eforturile de a ajunge la cei care au cea mai mare nevoie de ajutor. Potrivit unui raport al Reuters, crizele din Sudan, Myanmar și Afganistan sunt printre cele mai grave exemple ale eșecului sistemului actual de ajutorare.

Fostul șef al ajutorului umanitar al ONU, Martin Griffiths, a subliniat necesitatea schimbării modelului de finanțare al organizației. Propuneri anterioare, precum introducerea unui sistem de taxe pentru statele membre, similar cu cel folosit pentru bugetul ONU, nu au fost acceptate de donatori.

ONU lucrează acum pentru a diversifica baza de donatori, însă provocările rămân imense. „Nu ne putem baza doar pe același grup de donatori, oricât de generoși ar fi aceștia”, a declarat Jens Laerke, purtător de cuvânt al Biroului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare al ONU.