Estonia va interzice fermele de animale crescute pentru blănuri. Activiști: „o victorie istorică"

Estonia va interzice fermele de animale crescute pentru blănuri. O lege în acest sens a fost votată de parlamentarii din Estonia. De asemenea producătorilor din acest domeniu li s-a cerut să-şi închidă unităţile de producţie până la sfârşitul anului 2025.

Amendamentul a fost votat de cincizeci şi cinci de parlamentari estonieni. Noul amendament prevede interzicerea reproducţiei şi sacrificării animalelor care sunt crescute exclusiv pentru blănurile lor. Alți 19 parlamentari au votat împotrivă.

Activiştii pentru drepturile animalelor au salutat această decizie, pe care o consideră „o victorie istorică”. Mulţi dintre ei au criticat în repetate rânduri condiţiile în care trăiesc animalele din astfel de ferme.

„Milităm pentru acest lucru de mulţi ani şi suntem foarte bucuroşi că Estonia a devenit primul stat baltic care interzice fermele de animale crescute pentru blănuri”, a declarat Annaliisa Post, o reprezentantă a organizaţiei pentru bunăstarea animalelor Loomus.

Discuţiile despre o astfel de interdicţie au început în Estonia încă din anul 2009, însă două proiecte de lege nu au întrunit voturile necesare, în 2017, respectiv în 2019.

#blanuri #animale #interdictie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O scrisoare oficială către Fondul Monetar Internațional urmează să fie transmisă în zilele următoare, prin care Guvernul își va exprima deschiderea pentru un nou format de cooperare, după expirarea memorandumului precedent în octombrie 2025. Anunțul a fost făcut de către ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unei emisiuni de la TV8.

„În zilele următoare vom trimite o scrisoare despre deschiderea noastră și dorința de a avea un anumit tip de memorandum, nu neapărat cu datorie. Nu trebuie de uitat că acolo sunt experți de clasă mondială”, a spus Gavriliță.

Potrivit oficialului, cooperarea cu FMI poate avea loc în mai multe formate, inclusiv printr-un program clasic, printr-un mecanism de tip stand-by sau prin Instrumentul de coordonare a politicilor, care nu presupune finanțare, dar transmite un semnal de credibilitate către partenerii internaționali.

Gavriliță a menționat că existența unui asemenea instrument facilitează dialogul cu Banca Mondială, Uniunea Europeană și alți donatori și sprijină implementarea proiectelor din planul de creștere economică susținut de UE.

„Vom începe negocieri cu ei, vom vedea, inclusiv, evoluția noastră internă. Oricum va trebui să majorăm anumite venituri și să le ajustăm undeva. Deficitul trebuie acoperit nu prin datorii, ci, pe termen mediu, prin creșterea veniturilor, care trebuie să vină din creșterea economică”, a declarat ministrul.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.