Estonia va interzice fermele de animale crescute pentru blănuri. Activiști: „o victorie istorică"

Estonia va interzice fermele de animale crescute pentru blănuri. O lege în acest sens a fost votată de parlamentarii din Estonia. De asemenea producătorilor din acest domeniu li s-a cerut să-şi închidă unităţile de producţie până la sfârşitul anului 2025.

Amendamentul a fost votat de cincizeci şi cinci de parlamentari estonieni. Noul amendament prevede interzicerea reproducţiei şi sacrificării animalelor care sunt crescute exclusiv pentru blănurile lor. Alți 19 parlamentari au votat împotrivă.

Activiştii pentru drepturile animalelor au salutat această decizie, pe care o consideră „o victorie istorică”. Mulţi dintre ei au criticat în repetate rânduri condiţiile în care trăiesc animalele din astfel de ferme.

„Milităm pentru acest lucru de mulţi ani şi suntem foarte bucuroşi că Estonia a devenit primul stat baltic care interzice fermele de animale crescute pentru blănuri”, a declarat Annaliisa Post, o reprezentantă a organizaţiei pentru bunăstarea animalelor Loomus.

Discuţiile despre o astfel de interdicţie au început în Estonia încă din anul 2009, însă două proiecte de lege nu au întrunit voturile necesare, în 2017, respectiv în 2019.

#blanuri #animale #interdictie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Proprietății Publice a publicat „Raportul privind valoarea de bilanț a patrimoniului întreprinderilor de stat, la situația din 1 ianuarie 2025. Datele agregate pentru 161 de întreprinderi de stat indică un portofoliu cu 23,10 miliarde lei capital propriu, 12,03 miliarde lei imobilizări corporale și mijloace fixe și 1,72 miliarde lei valoarea terenurilor aflate în folosință. Profitul net cumulat raportat este de 511,78 milioane lei.

Din totalul raportat, întreprinderile din portofoliul Agenției Proprietății Publice concentrează grosul patrimoniului: 20,80 mld. lei capital propriu (≈ 90% din total), 505,74 mln. lei profit net (≈ 99% din total), 9,50 mld. lei imobilizări corporale și mijloace fixe și 1,63 mld. lei valoarea terenurilor.

Cele mai mari valori de capital propriu apar la: I.S. „Administrația de Stat a Drumurilor” – 13,79 mld. lei (și cea mai mare valoare a mijloacelor fixe: 5,23 mld. lei), I.S. „Calea Ferată din Moldova” – 3,14 mld. lei capital propriu (dar cu pierderi mari) și I.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” – 1,24 mld. lei capital propriu.

La capitolul profit net, se detașează: Aeroportul Internațional Chișinău – 337,07 mln. lei profit, Poșta Moldovei – 52,87 mln. lei, Portul Fluvial Ungheni – 37,57 mln. lei, MOLDATSA – 29,49 mln. lei.

În ceea ce privește pierderile, Calea Ferată din Moldova a contabilizat 322,63 mln. lei, Moldelectrica – -62,25 mln. lei, Moldtranselectro – -38,79 mln. lei și Aeroportul Internațional Mărculești – -23,58 mln. lei.

Suprafața totală a imobilelor raportate ajunge la 20,52 milioane m², însă doar 161,6 mii m² sunt transmise în locațiune/comodat (sub 1% din total). Suprafața terenurilor aflate în folosință este de 541,47 milioane metri pătrați.