Euro, regele numerarului! Moldovenii vând masiv moneda unică, dar tot euro cumpără cel mai mult

În luna iunie 2025, piața valutară în numerar a înregistrat un volum total al operațiunilor de 432,8 milioane euro (echivalent), potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Din această sumă, 343,8 milioane de euro au fost cumpărări de valută de la populație, iar 89 milioane de euro – vânzări către populație.

Euro a rămas cea mai tranzacționată monedă, cu o pondere de 70,9% la cumpărări și 72,4% la vânzări. În termeni absoluți, în luna iunie au fost cumpărați 250,2 mil. de euro și vânduți 313,3 mil. de euro. Față de luna precedentă, volumul tranzacțiilor cu euro a crescut ușor la cumpărări (+4%), dar a scăzut la vânzări (-4,7%).

Comparativ cu iunie 2024, se observă o creștere anuală semnificativă: +14,9% la cumpărări și +11,7% la vânzări, confirmând în continuare popularitatea euro în rândul populației.

Tranzacțiile cu dolari americani au crescut în iunie: +18,5% la cumpărări și +14,6% la vânzări față de luna mai. Moldovenii au cumpărat dolari în valoare de 59,5 mil. de euro echivalent și au vândut 76,2 mil. de euro, iar ponderea dolarului în piață a crescut la 17,6% din totalul vânzărilor.

Totuși, comparativ cu anul trecut, tranzacțiile cu dolari s-au prăbușit: -25,8% la cumpărări și -19,6% la vânzări, ceea ce indică o reducere generală a interesului pe termen lung pentru moneda americană.

Deși în volume modeste, rubla rusească a crescut cu +45,5% la cumpărări față de iunie 2024, iar hrivna ucraineană a înregistrat o creștere de 33,3% la cumpărări față de luna precedentă, deși în valori absolute reprezintă mai puțin de 1% din piață.

Tranzacțiile cu lei românești au crescut ușor, cu +6,5% la cumpărări și o scădere ușoară la vânzări, menținând o pondere de 2% în totalul pieței.

Tranzacțiile cu „alte valute” (fără a fi specificate de BNM) au scăzut cu aproape -20% față de luna precedentă, atât la cumpărări, cât și la vânzări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#euro #tranzactii #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice. În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.