Europa: cursa disperată a măsurilor de economisire a energiei în prag de iarnă continuă

Guvernul Ungariei a anunţat că vacanţa de iarnă a elevilor va fi prelungită pentru a se face economie la energie, relatează Budapest Business Journal. Vacanţa va dura din 22 decembrie până pe 8 ianuarie.

Instituţiilor administrative guvernamentale li se va cere de asemenea să-şi întrerupă activitatea pe perioada vacanţei şcolare, ceea ce va duce la economii „semnificative“ de energie. Angajaţilor instituţiilor respective li se va cere să-şi ia concediu în perioada menţionată.

Spaţii de lucru mai reci pentru angajaţi, lifturi mai lente şi trenuri cu viteze reduse, acestea sunt unele dintre măsurile pe care le analizează Regia Autonomă de Transporturi Pariziene (RATP) în faţa crizei energetice din această iarnă, scrie Bloomberg.

Cu războiul din Ucraina scumpind masiv combustibilii din Franţa, autoritatea a anunţat că se va confrunta probabil cu costuri energetice cu o treime mai mari decât în 2021, însemnând 70 milioane de euro în plus. RATP consumă 2.400 GW de electricitate anual, echivalentul a 1,2 milioane de gospodării.

Pentru a reduce această cifră, agenţia analizează măsuri ca reducerea temperaturilor în staţiile de metrou şi tren, autobuz, birouri şi centre de date.
În Elveţia, liderul partidului ecologist Balthasar Glattli a cerut limitarea vitezei la 80 km pe oră pe autostrăzi pentru reducerea consumului de energie, potrivit Anadolu Agency.

În prezent, limita de viteză de pe autostrăzile elveţiene este de 120 km pe oră.
Propunerea lui Glattli nu a primit până acum susţinerea guvernului elveţian, şi nici a cluburilor auto.

În Marea Britanie, părinţii aflaţi în faţa unor facturi enorme la energie îşi reduc cantitatea de alimente pe care o cumpără şi iau mese reci pentru a economisi energie, relevă un sondaj recent citat de The Guardian.

Un sfert din părinţii cu cel puţin un copil cu vârsta de sub 18 ani şi-au redus cantitatea de alimente cumpărată pentru a se asigura că-şi permit şi alte cheltuieli esenţiale. Acelaşi sondaj arată că mai mai mult de unul din 10 părinţi iau mese reci sau mese care nu necesită gătit pentru a face economie de energie.

#cost #Energie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.