Europa și Rusia curtează Africa. Macron: Avem nevoie de voi. Lavrov: Rusia are interese pe termen lung în regiune

Preşedintele francez Emmanuel Macron a criticat marţi „ipocrizia” pe care o observă „în special pe continentul african” de a nu recunoaşte clar „o agresiune unilaterală” a Rusiei împotriva Ucrainei și le cere ajutor africanilor în a opune rezistență Rusiei.

El a făcut aceste declarații în timpul unei vizite în Camerun, în contextul în care și șeful diplomației de la Moscova, Serghei Lavrov, se află în turneu în Africa, unde Rusia are „interese pe termen lung”, nu „conjuncturale”.

„Alegerea pe care au făcut-o europenii în primul rând nu este în niciun caz de a participa la acest război, ci de a-l recunoaşte şi de a-l numi astfel, dar văd prea adesea ipocrizie, mai ales pe continentul african (…), de a nu califica drept război” agresiunea lansată de Rusia împotriva Ucrainei, „pentru că există presiuni diplomatice, ştiu că despre aceasta este vorba”, a spus şeful statului francez, în timp ce se află într-o vizită în Camerun, în cadrul unui turneu african.

Emmanuel Macron a susţinut că UE a decis „să facă totul pentru a opri acest război fără a participa la el” şi a sancţiona „Rusia pentru a-i bloca efortul de război” şi a o „izola diplomatic”.

„Aici avem nevoie de voi (de ţările africane – n.r.), pentru că altfel această schemă (a invaziei Rusiei în Ucraina) se va reproduce după bunul plac. Nu aceasta este ordinea internaţională pe care o dorim, care se bazează pe cooperare şi respectarea suveranităţii fiecăruia”, a pledat preşedintele francez.

Lavrov: Rolul Africii în politica externă a Rusiei va crește

Aflat la rândul său într-un turneu african, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat, în Uganda, că „rolul continentului african în politica noastră externă (a Rusiei – n.r.) va creşte şi o va face în mod semnificativ”.

„Aceasta se va întâmpla indiferent de ceea ce se va întâmpla în relaţiile cu Occidentul” şi este vorba despre interese pe termen lung, nu de interese conjuncturale ale Rusiei în această regiune, a adăugat ministrul rus, citat de agenţia EFE, preluată de Agerpres.

Şi preşedintele rus Vladimir Putin a evidenţiat intensificarea contactelor Moscovei cu ţările africane în ultimele luni, precum şi creşterea cu 34% a schimburilor comerciale ale Rusiei cu Africa.

După o întrevedere cu liderul de la Kremlin, preşedintele Senegalului, Macky Sall, care exercită preşedinţia rotativă a Uniunii Africane, a cerut luna trecută ţărilor occidentale să ridice sancţiunile ce împiedică exporturile de grâu şi îngrăşăminte din Rusia.

#Macron #africa #Lavrov

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.