Europarlamentar român: România nu va lăsa la greu Moldova. UE va oferi sprijin financiar în contextul crizei energetice

Uniunea Europeană va oferi Republicii Moldova suport financiar pentru a depăși criza energetică în care se află. Asigurările sunt date de europarlamentarul român, Siegfried Mureșan, potrivit căruia actuala dificultate în care se află autoritățile de la Chișinău face diferența între politica Moscovei și cea a comunității europene. Potrivit oficialului, până în anul 2027, 50% dintre fondurile alocate de Uniunea Europeană Republicii Moldova ar putea fi redirecționate spre marile proiecte de infrastructură, pentru a asigura independența energetică a țării, notează IPN.

Europarlamentarul român Siegfried Mureșan spune că Republica Moldova poate miza pe sprijinul Uniunii Europene în depășirea crizei gazelor naturale. Comunitatea europeană examinează posibilitatea alocării fondurilor pentru compensarea poverii financiare care ar urma să cadă pe umerii cetățenilor.

„Prețurile sunt mari pentru întreaga Uniunea Europeană, sunt afectați consumatori și întreprinderi din toată Europa. În aceea ce privește Republica Moldova, sunt sigur că Uniunea Europeană va veni cu sprijin financiar sub forma unei asistențe macrofinanciare în perioada imediat următoare. Din cele 600 de milioane de euro anunțate dezvoltării economice, trebuie să tragem concluzia că o parte semnificativă din această sumă trebuie să meargă la creșterea independenței energetice și la modificări de infrastructură energetică pentru a obține această independență”, a spus Siegfried Mureșan în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la JurnalTV.

Mureșan spune că România nu va lăsa la greu Republica Moldova. Oficialul se arată convins că autoritățile de la București vor identifica soluții pentru a livra Chișinăului gaze naturale prin intermediul Gazoductului Iași-Chișinău, imediat ce criza politică din România va lua sfârșit.

„Sunt sigur că România va livra cât de mult poate. Se vede din nou cum Federația Rusă care ar fi putut ajuta Republica Moldova în această situație, nu o face. Se vede, din nou, cine este prietenul cetățenilor Republicii Moldova și cine dorește doar să-și sporească propria influență economică pe seama oamenilor aflați în prag de iarnă. Această criză trebuie să ducă la accelerarea interconectării energetice a Republicii Moldova de Uniunea Europeană, în primul rând, prin România. Interconectare de gaz și energie electrică. Am cerut ca 50% din fondurile alocate Republicii Moldova pentru perioada 2021-2027 să meargă în mari proiecte de infrastructură”, a mai spus Siegfried Mureșan.

Criza energetică de la Chișinău a determinat Parlamentul Republicii Moldova să instituie stare de urgență la nivel național pentru o perioadă de 30 de zile. Ceea ce presupune instituirea unui regim simplificat de procurare a gazelor naturale, alocarea mijloacelor financiare pentru procurarea volumelor necesare din surse alternative si raționalizarea, la necesitate, a consumului de gaze naturale și energie electrică.

#criza energetica #sprijin #UE #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activele oficiale de rezervă ale Banca Națională a Moldovei au constituit 5 019,69 milioane de euro la data de 27 februarie 2026, în scădere cu 61,01 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 ianuarie 2026, când acestea se ridicau la 5 080,70 milioane de euro.

Potrivit datelor publicate de banca centrală, diminuarea rezervelor valutare a fost determinată în principal de mai multe ieșiri de fonduri.

Cea mai mare contribuție a avut-o scăderea rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate, care a generat ieșiri nete de 86,05 milioane de euro. De asemenea, au fost efectuate plăți pentru serviciul datoriei publice externe a Republicii Moldova, în valoare de 18,76 milioane de euro.

În același timp, au fost înregistrate plăți ale Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova de 1,59 milioane de euro, precum și un rezultat net negativ al operațiunilor de tip swap valutar pe piața valutară internă, de 0,02 milioane de euro.

Totuși, o serie de factori au contribuit la majorarea parțială a rezervelor valutare în perioada de raportare. Printre aceștia se numără aprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor în raport cu euro, care a adăugat 25,42 milioane de euro.

De asemenea, veniturile din gestionarea rezervelor valutare au generat 11,52 milioane de euro, iar încasările în favoarea Ministerului Finanțelor sub formă de credite, granturi și alte intrări pentru proiecte investiționale au însumat 3,92 milioane de euro.