Europarlamentar român: România nu va lăsa la greu Moldova. UE va oferi sprijin financiar în contextul crizei energetice

Uniunea Europeană va oferi Republicii Moldova suport financiar pentru a depăși criza energetică în care se află. Asigurările sunt date de europarlamentarul român, Siegfried Mureșan, potrivit căruia actuala dificultate în care se află autoritățile de la Chișinău face diferența între politica Moscovei și cea a comunității europene. Potrivit oficialului, până în anul 2027, 50% dintre fondurile alocate de Uniunea Europeană Republicii Moldova ar putea fi redirecționate spre marile proiecte de infrastructură, pentru a asigura independența energetică a țării, notează IPN.

Europarlamentarul român Siegfried Mureșan spune că Republica Moldova poate miza pe sprijinul Uniunii Europene în depășirea crizei gazelor naturale. Comunitatea europeană examinează posibilitatea alocării fondurilor pentru compensarea poverii financiare care ar urma să cadă pe umerii cetățenilor.

„Prețurile sunt mari pentru întreaga Uniunea Europeană, sunt afectați consumatori și întreprinderi din toată Europa. În aceea ce privește Republica Moldova, sunt sigur că Uniunea Europeană va veni cu sprijin financiar sub forma unei asistențe macrofinanciare în perioada imediat următoare. Din cele 600 de milioane de euro anunțate dezvoltării economice, trebuie să tragem concluzia că o parte semnificativă din această sumă trebuie să meargă la creșterea independenței energetice și la modificări de infrastructură energetică pentru a obține această independență”, a spus Siegfried Mureșan în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la JurnalTV.

Mureșan spune că România nu va lăsa la greu Republica Moldova. Oficialul se arată convins că autoritățile de la București vor identifica soluții pentru a livra Chișinăului gaze naturale prin intermediul Gazoductului Iași-Chișinău, imediat ce criza politică din România va lua sfârșit.

„Sunt sigur că România va livra cât de mult poate. Se vede din nou cum Federația Rusă care ar fi putut ajuta Republica Moldova în această situație, nu o face. Se vede, din nou, cine este prietenul cetățenilor Republicii Moldova și cine dorește doar să-și sporească propria influență economică pe seama oamenilor aflați în prag de iarnă. Această criză trebuie să ducă la accelerarea interconectării energetice a Republicii Moldova de Uniunea Europeană, în primul rând, prin România. Interconectare de gaz și energie electrică. Am cerut ca 50% din fondurile alocate Republicii Moldova pentru perioada 2021-2027 să meargă în mari proiecte de infrastructură”, a mai spus Siegfried Mureșan.

Criza energetică de la Chișinău a determinat Parlamentul Republicii Moldova să instituie stare de urgență la nivel național pentru o perioadă de 30 de zile. Ceea ce presupune instituirea unui regim simplificat de procurare a gazelor naturale, alocarea mijloacelor financiare pentru procurarea volumelor necesare din surse alternative si raționalizarea, la necesitate, a consumului de gaze naturale și energie electrică.

#criza energetica #sprijin #UE #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sezonul agricol 2025/26 a început cu tensiuni pe piața oleaginoaselor, după ce recolta de floarea-soarelui a scăzut în Ucraina și Uniunea Europeană, principalele regiuni producătoare din bazinul Mării Negre. Potrivit unei analize semnate de economistul Iurie Rija, declinul de producție a dus la un dezechilibru global și la scumpiri accentuate ale semințelor și uleiului de floarea-soarelui.

În Ucraina, recolta de floarea-soarelui din 2025 s-a redus la 7,8–8 milioane de tone, cu aproape două milioane mai puțin decât anul trecut, când au fost strânse circa 9,5 milioane tone. Și în Uniunea Europeană, producția a fost sub așteptări – 8,5 milioane tone, a treia cea mai mică din ultimii zece ani. „Aceste pierderi de recoltă au strâns balanța globală a oleaginoaselor și au alimentat așteptările de deficit pe piață”, explică Rija.

Pe fondul acestor scăderi, prețurile internaționale au crescut brusc, sprijinite și de scumpirea petrolului Brent, care a revenit la peste 66 dolari/baril, după impunerea sancțiunilor SUA asupra companiilor ruse Rosneft și Lukoil. Costurile de procesare mai mari și interesul pentru biocombustibili au făcut ca uleiurile vegetale să devină tot mai căutate.

În Republica Moldova, campania de achiziții a început sub semnul efervescenței. Pentru prima dată, prețurile au pornit direct de la 10 lei/kg, față de 7–8 lei/kg la începutul sezonului trecut. Cererea ridicată a procesatorilor a împins cotațiile la 10,85 lei/kg în sudul țării (Giurgiulești) și 10,30 lei/kg în nord. La început de noiembrie, prețurile se mențin ridicate, între 10,10 și 10,85 lei/kg, în funcție de regiune. Totuși, de la sfârșitul lunii octombrie, piața s-a calmat ușor, după ce marii cumpărători turci și-au redus temporar prezența. Turcia – care rămâne principalul importator de semințe moldovenești – a redus taxele de import la floarea-soarelui de la 20% la 12%, iar la uleiul brut de la 36% la 30%, măsuri ce vor fi complet eliminate în 2026. „Corecția temporară nu schimbă tendința generală: oferta globală rămâne limitată, iar cererea solidă. Prețurile la floarea-soarelui se vor menține ferme”, estimează Iurie Rija.

Piața porumbului are o evoluție contrastantă. În timp ce în Brazilia producția record a crescut disponibilitatea globală, Europa de Sud-Est a fost afectată de secetă. În Bulgaria, recolta este la minimul ultimilor 16 ani – doar 1,5 milioane tone. În Republica Moldova, situația este mai bună, dar complicată: ploile abundente din septembrie-octombrie au întârziat recoltatul și au ridicat nivelul de umiditate al boabelor. „Campania este lentă, iar mulți fermieri au preferat să semene grâul de toamnă înainte de a strânge porumbul”, arată Rija. Prețurile actuale la poarta fermei sunt de 3,10–3,20 lei/kg, iar la export (FOB Giurgiulești) de 215–217 USD/tonă, cu o posibilă scădere spre 210 USD/tonă în decembrie, odată cu finalizarea recoltării.

Recoltele bogate din Rusia (84 milioane tone) și UE au generat o ofertă confortabilă pe piața globală a grâului, menținând prețurile moderate. În Moldova, după o recoltă bună, grâul se vinde la 3,0–3,5 lei/kg, echivalentul a circa 200 USD/tonă FOB Giurgiulești, similar cotațiilor din porturile românești și ucrainene. Pe fondul cererii sezoniere, Rija anticipează o ușoară creștere a prețurilor în iarnă, spre 3,5–3,7 lei/kg, odată cu refacerea stocurilor pentru consum intern și export.

Producția de orz din 2025 s-a menținut aproape identică cu cea a anului trecut, iar prețurile s-au dovedit surprinzător de stabile: între 3,20 și 3,50 lei/kg pe piața internă, respectiv 3,70 lei/kg la Giurgiulești. Volumul redus disponibil pentru export limitează fluctuațiile. „Piața orzului a devenit una de nișă – liniștită, dar profitabilă. Într-un an cu atâtea extreme, stabilitatea ei e aproape o excepție”, conchide economistul Iurie Rija.