Europenii caută cu disperare lemne. Nu vor să înghețe de frig fără gaz

Până la 70% din încălzirea locuinţelor europenilor este asigurată de gaze naturale şi electricitate. Însă, în condiţiile în care livrările de gaze ruseşti au fost drastic reduse, lemnul, care este deja utilizat de aproximativ 40 de milioane de persoane pentru încălzire, a devenit o marfă la mare căutare, scrie Bloomberg.

Preţurile la peleţi de lemn aproape s-au dublat, până la 600 de euro pe tonă în Franţa, şi există deja semnale privind achiziţiile de panică pentru cel mai vechi tip de combustibil fosil din lume. Ungaria a mers până la a interzice exporturile de peleţi, iar România a plafonat preţul lemnelor de foc pentru şase luni. În același timp, timpul de aşteptare pentru livrarea sobelor care funcţionează pe lemne a ajuns la câteva luni.

Pe lângă îngrijorările referitoare la posibile întreruperi în aprovizionare, criza energetică a intensificat şi o explozie a costului vieţii, inflaţia în zona euro atingând în septembrie, pentru prima dată, un nivel de două cifre. Gospodăriile în dificultate din regiune ajung din ce în ce mai frecvent în situaţia în care trebuie să aleagă între încălzire şi alte necesităţi.

„Ne-am reîntors la vremurile de altădată când oamenii nu puteau să îşi încălzească toată casa. Când stăteau în jurul focului şi foloseau căldura sobei sau a unui foc deschis după care mergeau la culcare. Vor fi multe cazuri de acest fel la iarnă”, spune Nic Snell, director la retailerul britanic de lemne de foc Certainly Wood.

#lemne #europeni #gaz #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul desemnat, Alexandru Munteanu, a declarat că majorarea vârstei de pensionare este o tendință globală, determinată de creșterea speranței de viață și de schimbările demografice. În opinia sa, și Republica Moldova va trebui să discute deschis această temă, în contextul normelor și practicilor europene, scrie REALITATEA.

„Eu am 61 de ani și până la 70 de ani n-am gând să lucrez, așa că înțeleg foarte bine această problemă. E o întrebare care trebuie discutată, fiind legată de longevitatea vieții”, a spus Munteanu, precizând că în toate țările europene și occidentale vârsta de pensionare se mărește.

El susține că această evoluție este influențată de îmbunătățirea serviciilor medicale, dar și de îmbătrânirea populației și migrația masivă, factori care afectează bugetul public: „Cheltuielile cresc, veniturile se micșorează, iar populația activă devine tot mai redusă”.

Munteanu a subliniat că, în comparație cu generațiile trecute, oamenii de azi rămân activi mai mult timp.

”Putem să discutăm, să vedem care sunt previziunile generale și care sunt normele europene. Avem un cluster de la Uniunea Europeană care ne ajută să analizăm tradițiile și practicile din alte state. Eu cred că Republica Moldova este undeva la mijloc”, a adăugat el.

Premierul desemnat a conchis că majorarea treptată a vârstei de pensionare nu este o decizie ușoară, dar reprezintă o realitate globală de care țara trebuie să țină cont pentru a menține echilibrul sistemului social și economic.

Vârsta standard de pensionare pentru femei în Moldova, din iulie 2025, este de 61 de ani și 6 luni, în timp ce pentru bărbați rămâne 63 de ani. Ambele genuri au nevoie de un stagiu complet de cotizare de 34 de ani pentru a beneficia de pensia standard. Vârsta de pensionare pentru femei va crește gradual cu 6 luni pe an, până în 2028, când va ajunge la 63 de ani, egală cu cea a bărbaților.

Pensia medie în Moldova în 2025 a ajuns la 4.407 lei, în urma indexării cu 10% care a intrat în vigoare la 1 aprilie 2025.