Eurostat: Ponderea Rusiei în comerțul cu UE scade sub 2%

Comerțul UE cu Rusia a fost puternic afectat de restricțiile la import și export impuse de UE în urma invaziei Rusiei în Ucraina, arată datele publicate de biroul statistic al UE, Eurostat.

Atât exporturile, cât și importurile au scăzut considerabil sub nivelul de dinaintea invaziei. Valorile ajustate în funcție de sezonalitate arată că ponderea Rusiei în importurile extra-UE a scăzut de la 9,6% în februarie 2022 la 1,7% în iunie 2023, în timp ce ponderea exporturilor extra-UE a scăzut de la 3,8 % la 1,4 % în aceeași perioadă.

În martie 2022, luna care a urmat invaziei, UE a înregistrat un vârf al deficitului comercial cu Rusia, cauzat de prețurile ridicate ale produselor energetice. Deficitul s-a ridicat la 18,5 miliarde de euro. Acest deficit a fost redus la 0,4 miliarde de euro până în iunie 2023, rămânând sub un miliard de euro patru luni la rând în 2023 (0,1 euro în martie, 0,8 euro în aprilie și 0,4 euro în mai). Modificarea a fost puternic influențată de scăderea cu 18,6 miliarde de euro a valorii lunare a importurilor din Rusia între martie 2022 (21,9 miliarde de euro) și iunie 2023 (3,3 miliarde de euro). În același timp, valoarea exporturilor a scăzut de la 3,4 miliarde de euro în martie 2022 la 2,9 miliarde de euro în iunie 2023.

Dacă ne uităm la datele trimestriale, în al doilea trimestru din 2023, balanța comercială UE-Rusia pentru bunuri a înregistrat un deficit de 1,6 miliarde de euro, ceea ce indică o mare îmbunătățire față de deficitul de 45,0 miliarde de euro observat în al doilea trimestru din 2022. Această scădere substanțială a deficitului poate fi atribuită în mare măsură scăderii importurilor de energie din Rusia. Deficitul comercial în domeniul energiei a fost redus de la 40,4 miliarde EUR în al doilea trimestru din 2022 la 5,7 miliarde EUR în al doilea trimestru din 2023.

În ultimii doi ani, dependența UE de importurile de energie din Rusia a înregistrat o scădere notabilă. Mai exact, ponderea combustibililor fosili, cum ar fi cărbunele, gazele naturale și petrolul importat din Rusia a scăzut substanțial. Comparând al doilea trimestru din 2021 cu al doilea trimestru din 2023, petrolul a scăzut cu 27 puncte procentuale (pp) (de la 29,2% în 2021 la 2,3% în 2023), gazele naturale cu 26 pp (de la 38,5% la 12,9%) și cărbunele cu 45 pp (de la 45,0% la 0%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comert. eurostat #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.