Există un lider puternic care ține alianța NATO ”în șah”. Dar el nu este Putin

Vladimir Putin va domina de departe summitul NATO din această săptămână din Spania, deoarece alianța își propune să rămână unită și să răspundă în continuare împotriva agresiunii Rusiei din Ucraina.

Dar un alt lider, unul care va fi prezent la Madrid, Recep Erdogan, președintele Turciei, va capta o atenție specială pentru că el este cel mai mare obstacol în calea expansiunii istorice a organizației nord-atlantice.

Erdogan s-a opus până acum cu fermitate planului NATO de a accelera admiterea în alianță a Finlandei și a Suediei, potrivit MSN.
Cele două națiuni importante din punct de vedere strategic din nordul Europei au făcut eforturi pentru admiterea în NATO, după invadarea Ucrainei de către Rusia. Turcia a fost supărată de ceea ce a susținut că este sprijinul de la Helsinki și Stockholm pentru militanții kurzi și embargourile asupra armelor împotriva Ankarei.

”Turcia susține că admiterea Suediei și Finlandei implică riscuri pentru propria securitate și pentru viitorul organizației”, scria Erdogan într-un articol de opinie din Economist.

Totuși, Turcia a fost de acord să sprijine aderarea comună a Finlandei și Suediei la NATO, în prima zi a summitului alianței din capitala spaniolă Madrid.
Anunțul a fost făcut de președintele finlandez Sauli Niinistö. Potrivit acestuia, renunțarea de către Turcia la veto-ul anunțat a venit după ce cele trei țări au semnat un memorandum comun „pentru a-și extinde sprijinul deplin împotriva amenințărilor la adresa securității fiecăreia dintre ele”.

Joe Biden a vorbit marți la telefon cu liderul turc și ”așteaptă cu nerăbdare să-l vadă pe președintele Erdogan” la summit-ul de la Madrid, a anunțar Casa Albă.

Oficialii americani au semnalat că Biden s-ar întâlni cu Erdogan doar dacă ar fi probabil un acord și dacă ar exista un optimism în rândul membrilor NATO că Turcia va semna în cele din urmă.
În ciuda obiecțiilor Statelor Unite, Erdogan a achiziționat un sistem antiaerian S-400 din Rusia, a ajutat Iranul să evite unele sancțiuni și este acuzat că a lăsat luptătorii Hamas să traverseze teritoriul țării sale.

El va candida pentru a fi reales președinte al Turciei în vara viitoare, după două decenii la putere. ”Erdogan este cea mai slabă verigă a NATO. Indiferent ce crede Erdogan că va obține, el poate descoperi că trebuie să intre în rând cu ceilalți. S-ar putea să obțină o concesie, dar cu preț?”, a spus Jonathan Schanzer, vicepreședinte al Fundației Defense of Democracies din Washington.

#NATO #Turcia #Erdogan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.