Expert economic, invitat mâine la CNA: Încet, încet vine și timpul pentru ANRE

Expertul economic de la IDIS „Viitrul”, Veaceslav Ioniță, este invitat mâine, 23 septembrie la Centrul Național Anticorupție pentru a da detalii despre subiectele prezentate in spațiul public. Acesta va vorbi despre activitatea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), care în viziunea expertului acționează în favoarea unui grup restrâns de companii petroliere importatoare și contrar principiilor liberei concurențe.

Veacesla Ioniță a anunțat despre vizita sa la CNA pe pagina sa de Facebook.

Ofițerii Centrului Național Anticorupție m-au invitat pentru a da detalii pe marginea subiectelor prezentate in spațiul public.

Să trecem in revista principalele din ele:

1. ANRE acționează vădit in interesul unui grup restrâns de companii petroliere importatoare și in detementul interesului public, al consumatorilor si micilor companii. Contrar cu principiile liberei concurențe

2. Politica ANRE de reglementare favorizează in mod clar un grup mic de companii, vânzători angro, in defavoarea consumatorilor și micilor companii vânzători cu amănuntul.

3. Avem toate drepturile să bănuim că ANRE se face vinovat de existența pieții gri și negre in domeniul produselor petroliere și ca ei cu bunâ știință prin Comunicatele sale oficiale încearcă sa acopere zecile de “stații PECO”, care activează ilegal pe întreg teritoriul țării. Aceste stații ilegale prejudiciază bugetul de stat cu sute de milioane de lei anual.

4. ANRE nu a întreprins nimic pentru a contracara contrabanda de produse petroliere in Ucraina și utilizarea regiunii Transnistrene pentru contrabanda de produse petroliere. Mai mult se lasă impresia ca ei sunt interesați in existența acestor scheme.

5. Acțiunile din ultima jumătate de an a ANRE a dus clar in prag de faliment micile companii petroliere, cea ce favorizează marile companii, protejate vădit de ANRE.

Invitația la CNA vine după ce, expertul Veaceslav Ioniță a învinuit ANRE de unele ilegalități.

Atunci când am vorbit despre vânzările ilegale ale produselor petroliere, ANRE a negat cu vihemență acest fapt. Însă Poliția Națională și-a onorat obligațiile de serviciu și-n scurt timp au prezentat public probele cu stațiile PECO ilegale. Pentru acest fapt mulțumesc din toată inima conducerea Ministerului de Interne. Acum este rândul CNA să-și facă datoria și sa ne aducă in spațiul public probele necesare la fenomenele descrise de. mine mai sus.

#activitate #expert economic #Veaceslav Ioniță #ANRE #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.