Ana Calinici, cu mandat abia validat, însă pusă în situația să aleagă între deputată sau șefă de Cabinet a ministrului

Ana Calinici, una din cele cinci persoane cărora le-a fost validat ieri mandatul de deputat de Curtea Constituțională, din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) ar urma să se decidă dacă rămâne în funcția de parlamentară sau cea de șefă de Cabinet a ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, scrie Realitatea.md.

În cazul în care, Ana Calinici va da preferință funcției de șefă de Cabinet a ministrului Justiției și va renunța la mandatul de parlamentară, atunci PAS ar urma să se aleagă din nou cu un mandat de deputat vacant.

Astfel, în locul ei, conform listei depusă la CEC, ar urma să fie numit următorul supleant din lista PAS. Este vorba de Gavrouc Vitali.

Totuși, dacă această decide să-și păstreze mandatul de deputată, atunci ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco va fi cel care va trebui să-și caute un nou șef de Cabinet.

Amintim că, ieri, magistrații CCM au validat mandatele de deputați a cinci persoane din lista electorală a PAS, care au suplinit locurile vacante în cadrul Fracțiunii, după ce parlamentarii, Natalia Gavrilița, Sergiu Litvinenco, Andrei Spînu, Dumitru Budeanschi și Rosian Vasiloi, au fost numiți în funcții guvernamentale. Este vorba de Dorel Iurcu, Ana Calinici, Evghenia Cojocari, Boris Popa și Ana Oglinda.

#sefa de cabinet #deputat #mandat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie