Expert: Racordarea accizelor la practicile UE va avea un impact pozitiv pentru bugetul Moldovei

Acum o lună, Republica Moldova a făcut un pas semnificativ în parcursul aderării la Uniunea Europeană, fiind lansate oficial negocierile cu UE, conform mold-street.com. Aceasta etapă importantă în istoria țării impune accelerarea alinierii legislației Republicii Moldova la prevederile acquisului comunitar în diverse domenii.

Președintele Camerei Consultanților Fiscali din România, Dan Manolescu, susține că alinierea politicilor din domeniu fiscal la bunele practici ale statelor membre UE reprezintă o veste bună pentru toată lumea și va avea multiplu impact: pe de-o parte, va aduce Moldova mai aproape de familia europeană și, pe de alta parte, practicile fiscale consacrate la nivelul UE vor asigura venituri suplimentare la bugetul de stat, reprezentând totodată un semnal pozitiv pentru investitorii străini.

Dan Manolescu, fost Secretar de Stat în Ministerul Finanțelor din România, menționează faptul că România, deși se confruntă la rândul ei cu multiple provocări, are arii specifice de reglementare care pot servi ca exemplu de bună practică pentru autoritățile de peste Prut. În acest sens, Președintele Camerei Consultanților Fiscali menționează zona accizelor, acolo unde România aplică pe deplin prevederile directivelor și regulamentelor UE (prevederi armonizate pentru produse energetice, alcool și tutun), dar a ales să meargă mai departe, introducând și categoria accizelor nearmonizate (aplicate produselor cu nicotină, tutunului încălzit sau băuturilor răcoritoare cu un nivel ridicat de zahăr).

„În acest domeniu România urmează exemplul majorității statelor UE, acciza aplicabilă de exemplu în cazul produselor din tutun încălzit sau a celor cu nicotină fiind mai puțin de 50% din acciza aplicată țigărilor convenționale.

Majoritatea țărilor candidate la UE – Serbia, Albania, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina – au adoptat aceeași abordare în ceea ce privește accizarea acestor produse și cred că putem să spunem că România este un exemplu de succes în acest sens”, a menționat Dan Manolescu.

Expertul susține că alinierea și racordarea accizelor la practicile UE au avut un impact pozitiv și asupra încasărilor la bugetul de stat. Anual, companiile de tutun din România, mari contribuabili, virează la bugetul statului peste 20 miliarde lei românești RON, reprezentând accize și TVA, sumele având o evoluție pozitivă de la an la an.

În acest context, trebuie să amintim că în Republica Moldova situația privind aplicarea accizelor la produse de tutun încălzit și țigările electronice este semnificativ diferită. În timp ce acciza la țigările electronice este sub media europeană, produsele din tutun încălzit au o acciză echivalentă cu cea aplicabilă țigărilor clasice, situație atipică la nivelul statelor UE, și mai mare chiar decât în toate
celelalte țări candidate la UE.

„Republica Moldova are oportunitatea de a se putea inspira din practica României și a altor state membre pentru a ajusta legislația din domeniul fiscal și a accelera negocierile de aderare la UE. Este salutabil faptul că Guvernul Republicii Moldova a făcut un prim-pas în acest sens, demarând un proces de aliniere a accizelor la produsele din tutun și produsele conexe la practicile europene, prin eliminarea discrepanței de taxare între produsele de tutun încălzit și țigările electronice”, a adăugat Dan Manolescu.

Autoritățile moldovenești trebuie să își păstreze pragmatismul și să urmeze Directivele UE, precum și practicile de succes de peste 10 ani din majoritatea statelor membre. În prezent, vedem că Guvernul de la Chișinău face pași importanți în direcția racordării politicilor fiscale la practicile Uniunii Europene”, a declarat președintele Camerei Consultanților Fiscali din România.

În ședința din 8 iulie, Guvernul Republicii Moldova a aprobat proiectul Politicii Fiscale pentru anul 2025, documentul urmează a fi votat de Parlament.

#Dan Manolescu #aderare la UE #buget #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.