Expert: Racordarea accizelor la practicile UE va avea un impact pozitiv pentru bugetul Moldovei

11 Iul. 2024, 15:06
 // Categoria: Economie // Autor:  MD Bani
11 Iul. 2024, 15:06 // Economie //  MD Bani

Acum o lună, Republica Moldova a făcut un pas semnificativ în parcursul aderării la Uniunea Europeană, fiind lansate oficial negocierile cu UE, conform mold-street.com. Aceasta etapă importantă în istoria țării impune accelerarea alinierii legislației Republicii Moldova la prevederile acquisului comunitar în diverse domenii.

Președintele Camerei Consultanților Fiscali din România, Dan Manolescu, susține că alinierea politicilor din domeniu fiscal la bunele practici ale statelor membre UE reprezintă o veste bună pentru toată lumea și va avea multiplu impact: pe de-o parte, va aduce Moldova mai aproape de familia europeană și, pe de alta parte, practicile fiscale consacrate la nivelul UE vor asigura venituri suplimentare la bugetul de stat, reprezentând totodată un semnal pozitiv pentru investitorii străini.

Dan Manolescu, fost Secretar de Stat în Ministerul Finanțelor din România, menționează faptul că România, deși se confruntă la rândul ei cu multiple provocări, are arii specifice de reglementare care pot servi ca exemplu de bună practică pentru autoritățile de peste Prut. În acest sens, Președintele Camerei Consultanților Fiscali menționează zona accizelor, acolo unde România aplică pe deplin prevederile directivelor și regulamentelor UE (prevederi armonizate pentru produse energetice, alcool și tutun), dar a ales să meargă mai departe, introducând și categoria accizelor nearmonizate (aplicate produselor cu nicotină, tutunului încălzit sau băuturilor răcoritoare cu un nivel ridicat de zahăr).

„În acest domeniu România urmează exemplul majorității statelor UE, acciza aplicabilă de exemplu în cazul produselor din tutun încălzit sau a celor cu nicotină fiind mai puțin de 50% din acciza aplicată țigărilor convenționale.

Majoritatea țărilor candidate la UE – Serbia, Albania, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina – au adoptat aceeași abordare în ceea ce privește accizarea acestor produse și cred că putem să spunem că România este un exemplu de succes în acest sens”, a menționat Dan Manolescu.

Expertul susține că alinierea și racordarea accizelor la practicile UE au avut un impact pozitiv și asupra încasărilor la bugetul de stat. Anual, companiile de tutun din România, mari contribuabili, virează la bugetul statului peste 20 miliarde lei românești RON, reprezentând accize și TVA, sumele având o evoluție pozitivă de la an la an.

În acest context, trebuie să amintim că în Republica Moldova situația privind aplicarea accizelor la produse de tutun încălzit și țigările electronice este semnificativ diferită. În timp ce acciza la țigările electronice este sub media europeană, produsele din tutun încălzit au o acciză echivalentă cu cea aplicabilă țigărilor clasice, situație atipică la nivelul statelor UE, și mai mare chiar decât în toate
celelalte țări candidate la UE.

„Republica Moldova are oportunitatea de a se putea inspira din practica României și a altor state membre pentru a ajusta legislația din domeniul fiscal și a accelera negocierile de aderare la UE. Este salutabil faptul că Guvernul Republicii Moldova a făcut un prim-pas în acest sens, demarând un proces de aliniere a accizelor la produsele din tutun și produsele conexe la practicile europene, prin eliminarea discrepanței de taxare între produsele de tutun încălzit și țigările electronice”, a adăugat Dan Manolescu.

Autoritățile moldovenești trebuie să își păstreze pragmatismul și să urmeze Directivele UE, precum și practicile de succes de peste 10 ani din majoritatea statelor membre. În prezent, vedem că Guvernul de la Chișinău face pași importanți în direcția racordării politicilor fiscale la practicile Uniunii Europene”, a declarat președintele Camerei Consultanților Fiscali din România.

În ședința din 8 iulie, Guvernul Republicii Moldova a aprobat proiectul Politicii Fiscale pentru anul 2025, documentul urmează a fi votat de Parlament.

Realitatea Live

17 Oct. 2024, 20:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Oct. 2024, 20:01 // Actual //  bani.md

Republica Moldova, în ziua alegerilor prezidențiale și a referendumului republican constituțional din 20 octombrie curent, are de făcut o alegere foarte simplă – se îndreaptă spre un model rusesc sau aleg modelul european. De această părere este președintele francez Emmanuel Macron, care a oferit, în exclusivitate, un interviu jurnalistei Ecaterina Covali, autoarea proiectului „Punţi către Europa”. Producția este difuzată astăzi, 17 octombrie, la RLIVE TV.

Macron a explicat de ce Uniunea Europeană este cea mai potrivită opţiune pentru Republica Moldova.

„În primul rând, întotdeauna am respectat suveranitatea popoarelor și libera decizie a cetățenilor care vor trebui să se exprime. Chiar cred că este o șansă. Când privesc spre regiune și văd Moldova, aș spune, fără a complica lucrurile, că alegerea este destul de simplă –sau se îndreaptă spre un model rusesc sau spre un model european. Am rezumat puțin lucrurile, dar așa se întâmplă. Orientarea spre modelul rusesc înseamnă o probabilitate foarte mică, că aceeași întrebare vi se va pune de mai multe ori.

Frumusețea modelului european este că veți fi întrebați, iar asta se numește democrație. Este o oportunitate incredibilă. Așa că înțeleg importanța acestei alegeri. Cred că scrutinul care vă așteaptă, pe care Moldova îl așteaptă, este foarte important pentru viitorul țării. Și ca și european convins, nu ca președinte al Franței, ci ca european convins, mai ales aici, vorbind cu dumneavoastră, și respectând suveranitatea poporului moldovean, sper că acesta va alege calea Europei, pentru că este calea libertății și a democrație”, a declarat președintele Franței.

Ținem să menționăm că anume în mandatul Franței, de președinte al Consiliului Uniunii Europene, din prima jumătate a anului 2022, Chișinăul s-a apropiat atât de mult de UE, încât a întors o nouă foaie a istoriei sale… europene.

„Cred că procesul a adus deja beneficii Moldovei, pentru că a permis libertatea de circulație și facilitarea vizelor. În termeni și mai concreți, aș da exemplu costul telecomunicațiilor și integrarea rețelelor. Este una dintre înțelegerile pe care le-am concretizat în timpul Comunității Politice Europene din Moldova. Taxele de roaming au fost liberalizate datorită implicării operatorilor.

Apoi, există o serie de proiecte de cooperare foarte concrete, investiții, o mai mare deschidere economică, libertatea de circulație pe care am menționat-o și, odată cu aceasta, și cooperarea în lupta împotriva atacurilor cibernetice sau a dezinformării”, a conchis Emmanuel Macron.

 

Pe parcursul ultimilor ani, UE a acordat un sprijin puternic Moldovei, în cele mai grele momente, precum șantajul energetic al Gazpromului, suport financiar în combaterea corupției și dezinformării, dezvoltarea economiei, uși deschise pentru export și chiar sancționarea persoanelor care seamănă ură în țară. Însă, cel mai puternic sprijin oferit – lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Interviul a fost realizat în cadrul proiectului „Punți către Europa”, realizat cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și implementat de Asociația pentru Inițiative Responsabile (ASPIR).

Producția este difuzată și la postul public de televiziune Moldova 1.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău