Explozia preţurilor în Europa de Est: Hârtia igienică se scumpeşte în Ungaria

În timp ce toţi ochii lumii financiare sunt îndreptaţi spre Frankfurt pentru a afla cum banca centrală a zonei euro reacţionează la un val de inflaţie fără precedent, dar despre care asigură că este trecător, economiile est-europene au propriile probleme cu creşterile de preţuri, scrie Ziarul FinanciarZiarul Financiar.

În Ungaria, unul dintre principalii producători de hârtie igienică avertizează că produsele pe care le vinde se vor scumpi, dar dă asigurări că producţia poate fi menţinută. În acelaşi timp, în sectorul de retail se anunţă scumpiri de 20-30% în sezonul cumpărăturilor de toamnă-iarnă.

În Polonia, majoritatea companiilor spun că anul viitor va fi unul al scumpirilor. Iar în Cehia, un ziar îşi asigură publicul: „Bohemia Energy (cel mai mare furnizor de energie alternativă) a intrat în faliment. Dar să nu vă îngrijoraţi de gaze şi electricitate. Doar de preţurile care vor exploda“. Şi în Ungaria şi în Cehia altcineva are motive mari de îngrijorare. Este penurie de AdBlue, un aditiv care adăugat în combustibilul camioanelor reduce emisiile poluante. Aceasta înseamnă că transportatorii de mărfuri au probleme.
În Ungaria, MOL, cel mai mai mare producător de carburanţi, a raţionalizat vânzările. În Cehia, aditivul este produs de o companie care aparţine chiar premierului, un personaj care s-a lovit de probleme mari în cele mai recente alegeri.

Vajda-Papir este unul dintre cei mai mari producători de hârtie igienică, şerveţele şi materiale din hârtie pentru curăţenie şi igienă. CEO-ul companiei, Attila Vajda, spune într-un interviu pentru agenţia de presă MTI, controlată de guvern, că firma sa poate respecta planul de producţie, chiar dacă sunt mai mari costurile cu materia primă, celuloza. Însă preţurile hârtiei igienice vor creşte.

Celuloza încă se mai găseşte de achiziţionat pe pieţele internaţionale, însă preţurile s-au dublat de la începutul anului, iar pe termen mediu nu este de aşteptat vreo reducere. Un motiv al scumpirii materiei prime este cererea mai mare în contextul tendinţei de reducere a folosinţei plasticului. Iar la hârtia igienică, celuloza nu poate fi înlocuită cu altceva. Apoi, nu este disponibilă suficientă hârtie reciclată.

Celuloza este adusă din America de Sud şi Scandinavia. Cererea anuală pentru hârtie igienică şi şerveţele în Ungaria este de
90.000 de tone. Capacitatea de producţie a Vajda-Papir este cu mult mai mare şi este extinsă de la an la an. Unităţile de producţie lucrează nonstop.

Hungary Today scrie că maghiarii se pot aştepta ca la multe categorii populare de produse preţurile să crească şi să existe mai puţine reduceri în actualul sezon de vânzări de Black Friday şi Crăciun. Însă dorinţa publicului de a cumpăra s-ar putea să fie mai puternică.

Situaţia reflectă condiţiile de pe pieţele internaţionale, unde capacităţile de producţie sunt insuficiente pentru a face faţă cererii de după deschiderea economiilor, iar întreruperile de pe lanţurile de aprovizionare abundă. Rezultatul este că multe produse ajung în Europa în cantităţi mai mici şi după mai mult timp. De asemenea, producătorii pun accent pe articole mai scumpe, în dauna celor mai ieftine, ceea ce duce la accelerarea inflaţiei.
În plus, cumpărătorii unguri trebuie să suporte deprecierea forintului, care face ca importurile să fie mai scumpe.

În Polonia, cea mai mare economie din regiune, 71% dintre companiile medii şi mari intenţionează să majoreze preţurile produselor lor în următoarele 12 luni, arată o analiză a firmei de audit Grant Thornton.
Doar 5% dintre firme au în plan reduceri de preţuri, scrie thefirstnews.com. Procentul net al afacerilor care văd majorări este la cel mai ridicat nivel de când Grant Thornton face acest studiu, adică de 11 ani. „Presiunile inflaţioniste cresc clar în Polonia“, se arată în analiza citată. „În septembrie, dinamica preţurile a crescut cu 5,9%, cel mai mare rezultat din ultimii 20 de ani. Din nefericire, sunt multe semne că această accelerare va creşte.“

În Cehia, Bohemia Energy, cel mai mare furnizor de energie alternativă din ţară, cu aproape un million de clienţi în toată ţara, a dat, brusc, faliment. Compania a explicat că a fost forţată să ia această măsură drastică din cauza creşterii rapide, extreme, a preţurilor energiei pe pieţe. Piaţa ceha se confruntă acum cu o situaţie fără precedent: în următoarele şase luni, aşa numiţii „furnizori de ultimă instanţă“ trebuie să umple golul lăsat de faliment.

Premierul Andrej Babis a convocat rapid o conferinţă de presă în care i-a asigurat pe cehi că nu au de ce să se teamă şi a propus reducerea taxelor pe energie de la 21% la 0. Clienţii rămaşi fără serviciile Bohemia trebuie acum să semneze contracte noi cu furnizorii de ultimă instanţă, dar fără să poată alege între aceştia. Este vorba de companiile germane E.ON şi Innogy, companiile municipale de electricitate şi gaze din Praga PRE şi Prazska plynarenska şi colosul de stat CEZ. Între timp, cehii au început deja cumpărăturile de sărbători de teama scumpirilor viitoare.

#Scumpiri hârtie igienică #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.