Explozia producţiei de biciclete electrice împinge Polonia şi Bulgaria pe o treaptă superioară a industriei

Bulgaria şi Polonia sunt de ani buni în topul european al producătorilor de biciclete, însă explozia electromobilităţii adusă de pandemie a propulsat aceste două ţări pe o treaptă superioară a industriei.

Folosirea şi producţia de biciclete electrice în UE au crescut de la începutul pandemiei de COVID-19, scrie Ziarul Financiar.

Bulgaria şi Polonia sunt în fruntea acestui boom recent, scrie Emerging Europe. Afacerile cu biciclete electrice au fost printre puţinele care au cunoscut o creştere pe tot parcursul anului 2020.

Potrivit unui raport al Confederaţiei Industriei Europene a Bicicletelor (CONEBI) despre pieţele din UE şi Marea Britanie, vânzările de biciclete electrice au crescut cu 40% în 2020, la 22 de milioane de unităţi. Peste 18,3 miliarde de euro este valoarea bicicletelor electrice vândute pe parcursul anului.

Acest boom al bicicletelor electrice este deja în beneficiul Bulgariei şi Poloniei, care au fost de ani de zile unii dintre producătorii de top de biciclete tradiţionale. Cele mai recente date ale Eurostat arată că în 2020 Polonia a fost al patrulea cel mai mare producător de biciclete din UE, cu peste un milion de unităţi livrate, nu cu mult în urma celor 1,3 milioane de unităţi aleGermaniei.

În aceeaşi perioadă, Bulgaria s-a clasat pe locul cinci în UE, producând peste 484.000 de unităţi în 2020, mai mult decât cele 430.000 de biciclete ale Franţei.

Yasen Georgiev, director executiv al Institutului de Politici Economice din Sofia, apreciază că pentru ţări precum Polonia şi Bulgaria trecerea de la producerea de biciclete tradiţionale la biciclete electrice nu este dificilă deoarece cererea pentru acestea din urmă continuă să crească.

„Companiile din acest sector beneficiază de lanţuri de aprovizionare deja mature pentru bicicletele clasice, costuri de muncă comparativ mai mici şi apropierea de pieţe mai mari cu o putere de cumpărare mai mare“, spune el. „Nu este o surpriză că producătorii sunt pe punctul de a profita de oportunitatea care apare din creşterea e-mobilităţii în lumina impulsului dat de Covid-19 transportului individual“, a adăugat Georgiev. „Cererea de biciclete electrice este atât de mare încât unele firme locale din Bulgaria au anunţat planuri de a-şi transforma producţia pentru a se concentra aproape în totalitate pe bicicletele electrice. “

Marek Mlynarczyk, CEO-ul BearEBike, un producător de biciclete electrice din judeţul Wolomin, în Polonia, speră şi el că cererea va continua să crească.

„În prezent, echipa noastră mică face până la 12 biciclete electrice pe săptămână. Cu toate acestea, intenţionăm să extindem producţia la 100 de bucăţi pe lună până în 2023 şi căutăm investitori strategici“, a afirmat Mlynarczyk.

#biciclete electrice #polonia #producatori #companii #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.