Explozie pe piața imobiliară! Apartamentele noi s-au scumpit cu 5 600 euro

Prețul apartamentelor noi crește lună de lună. În luna mai față de aprilie prețul unui apartament cu o suprafață de 50 metri pătrați s-a scumpit cu 3000 euro, la 40 250 euro, arată datele Bursei Imobiliare Lara.

Astfel, prețul mediu al metrului pătrat a ajuns în luna mai la 805 euro. Cele mai scumpe locuințe s-au vândut în centrul Chișinăului unde metrul pătrat a costat 1080 euro. 936 euro a valorat metrul pătrat în sectorul Râșcani, câte 819 euro au costat locuințele Botanica și pe Albișoara. Cel mai ieftine au fost apartamentele la Otovasca – 538 euro.

De la începutul anului prețul metrului pătrat a crescut cu 113 euro de la 692 euro, respectiv cu 5600 euro.

În ceea ce privește apartamentele de pe piața secundară majorările au fost de 1 700 euro pentru același apartament cu suprafața de 50 metri pătrați.

Prețul unui metru pătrat în apartamentele cu o cameră la Botanica a variat între 763 și 880 de euro, în Buiucani – 810-826 de euro, în Centru – 836-928 de euro, Ciocana – 698-841 de euro, Râșcani – 824-860 de euro. În apartamentele cu două camere, în luna mai, un metru pătrat a avut un preț de 674-810 euro la Botanica, la Buiucani – 729-766 euro, în Centru – 754-835 euro, Ciocana – 638-764 euro, Râșcani – 720-799 euro. În cazul apartamentelor cu trei camere, în luna mai, prețul pentru 1 mp în Botanica a fost de 544-603 euro, Buiucani – 553-564 euro, în Centru – 564-638 euro, Ciocana – 478-567 euro, Râșcani – 548-608 euro. În cazul apartamentelor cu patru camere, în luna mai, prețul unui metru pătrat la Botanica a fost de 510 până la 556 de euro, Buiucani – 500 până la 516 euro, în Centru – 512 până la 585 de euro, Ciocana – 452 până la 539 de euro, Râșcani – 552 până la 584 de euro. De remarcat că în ianuarie-mai 2022 prețurile medii ale imobilelor pe piața secundară din Moldova au crescut cu 17,5% – de la 570 la 670 de euro pe metru pătrat. Spre comparație, în 5 luni din 2021, prețurile au crescut de la 511 la 526 de euro pe 1 mp (+3%). În aceeași perioadă din 2020, în schimb, prețurile au scăzut cu 2,7% – de la 520 de euro la 506 euro pe mp.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#imobil #pret #apartamente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pista 09-27 a Aeroportului Internațional Chișinău, construită inițial ca soluție provizorie pentru menținerea operațiunilor în perioada reabilitării pistei principale, a devenit în prezent infrastructura utilizată pentru traficul curent, deși nu mai corespunde cerințelor actuale, susține platforma specializată Runway08.

Potrivit sursei, pista de 2.383 de metri a fost concepută exclusiv ca variantă de rezervă în perioada în care aeroportul se afla în concesiune. Autorii postării afirmă însă că actuala administrație nu pare să ia în calcul reparația capitală a pistei principale, cu o lungime de 3.590 de metri, iar activitatea continuă să se desfășoare pe pista secundară.

Runway08 susține că această situație generează mai multe probleme operaționale. Printre acestea se numără apropierea de tip „offset” pentru aterizările pe pista 27, care presupune alinierea aeronavelor cu axul pistei doar în faza finală a apropierii, precum și particularitățile reliefului pe direcția pistei 09, care complică procedurile de aterizare și decolare.

Autorii mai atrag atenția asupra limitărilor de performanță la decolare pentru aeronavele de mari dimensiuni. Din cauza lungimii reduse a pistei și a obstacolelor din apropiere, companiile aeriene ar fi nevoite să reducă greutatea aeronavelor, ceea ce poate însemna mai puțini pasageri, mai puține bagaje sau mai puțin combustibil la bord.

O altă problemă invocată este timpul mai mare necesar pentru eliberarea pistei active, cauzat de lipsa unor căi de rulare funcționale la capetele pistei, inclusiv din cauza închiderii de mai mulți ani a căii A2.

Potrivit Runway08, toate aceste limitări obligă controlorii de trafic aerian să mărească distanțele minime dintre aeronave pentru a menține siguranța operațiunilor. Consecințele ar fi întârzieri mai frecvente, un consum mai mare de combustibil și o eficiență redusă a operării zborurilor comerciale.

Platforma susține că situația evidențiază necesitatea unor investiții în infrastructura aeroportuară și a reabilitării pistei principale pentru a face față traficului aerian în creștere.