Exporturile Moldovei se prăbușesc și aruncă economia în pragul recesiunii

Exporturile Republicii Moldova au constituit 1,7 miliarde de dolari, cu 8% mai puțin în cinci luni ale anului față de perioada similară a anului precedent, arata datele Biroului Național de Statistică.

Exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-mai 2023 au constituit 1162,2 milioane dolari SUA (67,4% din total exporturi), fiind în scădere cu 19,6% față de perioada similară din anul 2022, care a influențat micșorarea valorii totale a exporturilor cu 15,1%.

Reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în ianuarie-mai 2023 s-au cifrat la 563,3 milioane dolari SUA (32,6% din total exporturi), sau cu 30,9% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din anul 2022. Această creștere a contribuit la majorarea pe total exporturi cu 7,1%.

Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene, în ianuarie-mai 2023, au totalizat 1056,9 milioane dolari SUA (cu 12,5% mai puțin, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2022), deținând o pondere de 61,3% în total exporturi, în scădere cu 3,2 puncte procentuale față de ianuarie-mai 2022.

Exporturile de mărfuri destinate țărilor CSI, în ianuarie-mai 2023, au avut o valoare de 435,2 milioane dolari SUA (cu 150,2 milioane dolari SUA sau cu 52,7% mai mult, în raport cu perioada similară din anul 2022), care echivalează cu o cotă de 25,2% în total exporturi, în creștere cu 10,0 puncte procentuale, comparativ cu ianuarie-mai 2022.

Decalajul considerabil dintre exporturile și importurile de mărfuri a determinat acumularea în ianuarie-mai 2023 a unui deficit al balanței comerciale în valoare de 1981,1 milioane dolari SUA, sau cu 273,9 milioane dolari SUA (+16,0%) mai mult, comparativ cu cel înregistrat în aceeași perioadă din anul 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Molodva #deficit #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.