Exporturile Republicii Moldova pe mare: cereale, animale vii, motorină și fier uzat

În Republica Moldova, exportul mărfurilor pe cale navală a luat avânt în ultimele luni, atingând un volum remarcabil de 925,4 mii tone în primul semestru al anului 2024. Acest rezultat se apropie de cifra totală a întregului an 2022, când au fost exportate 992,2 mii tone de marfă, prin intermediul a 485 corăbii.

„Printre mărfurile transportate pe mare se numără cerealele, produsele din prelucrarea floarea-soarelui, DDGS (produse reziduale din fabricarea bioetanolului), animale vii, motorină și fier uzat. Cerealele reprezintă o proporție semnificativă a exporturilor, cu o pondere de 66-79% și o creștere notabilă în volum și ritm”, constată lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În contrast, importurile pe cale navală sunt considerabil mai reduse. În perioada ianuarie-iunie 2024, porturile din Republica Moldova au primit 288 de corăbii, transportând 555 mii tone de marfă, incluzând materiale de construcție (gribură, nisip, pietriș), benzină, motorină, fertilizanți, cărbune, sare și zahăr.

„Analiza porturilor Giurgiulești și Ungheni evidențiază specializările distincte ale acestora. Portul Giurgiulești se concentrează pe cereale și produsele derivate (ulei, șrot, DDGS), primind 616,9 mii tone în primul semestru al anului 2024. Investițiile în acest port depășesc 63 milioane de dolari, contribuind la creșterea semnificativă a volumelor exportate. Portul Ungheni, în schimb, este specializat în cereale și zootehnie, primind 308,5 mii tone în aceeași perioadă. Deși investițiile în portul Ungheni sunt mai modeste, ritmul de creștere al volumului cerealelor transportate este în expansiune, cu 312 mii tone transportate în 2023, o creștere de 68,9% față de 2022, și 303,6 mii tone în primul semestru al anului 2024”, a precizat Rija.

Valorificarea potențialului naval al râului Prut și extinderea investițiilor în infrastructura portuară, în special în portul Ungheni și pe porțiunile Leova-Giurgiulești, sunt esențiale pentru evitarea congestiei portuare și stimularea creșterii volumului de marfă tranzitat. Aceste măsuri vor crea noi oportunități economice și vor contribui la dezvoltarea durabilă a sectorului de transport naval în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#port #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.