Exporturile Republicii Moldova pe mare: cereale, animale vii, motorină și fier uzat

În Republica Moldova, exportul mărfurilor pe cale navală a luat avânt în ultimele luni, atingând un volum remarcabil de 925,4 mii tone în primul semestru al anului 2024. Acest rezultat se apropie de cifra totală a întregului an 2022, când au fost exportate 992,2 mii tone de marfă, prin intermediul a 485 corăbii.

„Printre mărfurile transportate pe mare se numără cerealele, produsele din prelucrarea floarea-soarelui, DDGS (produse reziduale din fabricarea bioetanolului), animale vii, motorină și fier uzat. Cerealele reprezintă o proporție semnificativă a exporturilor, cu o pondere de 66-79% și o creștere notabilă în volum și ritm”, constată lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În contrast, importurile pe cale navală sunt considerabil mai reduse. În perioada ianuarie-iunie 2024, porturile din Republica Moldova au primit 288 de corăbii, transportând 555 mii tone de marfă, incluzând materiale de construcție (gribură, nisip, pietriș), benzină, motorină, fertilizanți, cărbune, sare și zahăr.

„Analiza porturilor Giurgiulești și Ungheni evidențiază specializările distincte ale acestora. Portul Giurgiulești se concentrează pe cereale și produsele derivate (ulei, șrot, DDGS), primind 616,9 mii tone în primul semestru al anului 2024. Investițiile în acest port depășesc 63 milioane de dolari, contribuind la creșterea semnificativă a volumelor exportate. Portul Ungheni, în schimb, este specializat în cereale și zootehnie, primind 308,5 mii tone în aceeași perioadă. Deși investițiile în portul Ungheni sunt mai modeste, ritmul de creștere al volumului cerealelor transportate este în expansiune, cu 312 mii tone transportate în 2023, o creștere de 68,9% față de 2022, și 303,6 mii tone în primul semestru al anului 2024”, a precizat Rija.

Valorificarea potențialului naval al râului Prut și extinderea investițiilor în infrastructura portuară, în special în portul Ungheni și pe porțiunile Leova-Giurgiulești, sunt esențiale pentru evitarea congestiei portuare și stimularea creșterii volumului de marfă tranzitat. Aceste măsuri vor crea noi oportunități economice și vor contribui la dezvoltarea durabilă a sectorului de transport naval în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#port #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.