Exporturile Republicii Moldova pe mare: cereale, animale vii, motorină și fier uzat

În Republica Moldova, exportul mărfurilor pe cale navală a luat avânt în ultimele luni, atingând un volum remarcabil de 925,4 mii tone în primul semestru al anului 2024. Acest rezultat se apropie de cifra totală a întregului an 2022, când au fost exportate 992,2 mii tone de marfă, prin intermediul a 485 corăbii.

„Printre mărfurile transportate pe mare se numără cerealele, produsele din prelucrarea floarea-soarelui, DDGS (produse reziduale din fabricarea bioetanolului), animale vii, motorină și fier uzat. Cerealele reprezintă o proporție semnificativă a exporturilor, cu o pondere de 66-79% și o creștere notabilă în volum și ritm”, constată lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În contrast, importurile pe cale navală sunt considerabil mai reduse. În perioada ianuarie-iunie 2024, porturile din Republica Moldova au primit 288 de corăbii, transportând 555 mii tone de marfă, incluzând materiale de construcție (gribură, nisip, pietriș), benzină, motorină, fertilizanți, cărbune, sare și zahăr.

„Analiza porturilor Giurgiulești și Ungheni evidențiază specializările distincte ale acestora. Portul Giurgiulești se concentrează pe cereale și produsele derivate (ulei, șrot, DDGS), primind 616,9 mii tone în primul semestru al anului 2024. Investițiile în acest port depășesc 63 milioane de dolari, contribuind la creșterea semnificativă a volumelor exportate. Portul Ungheni, în schimb, este specializat în cereale și zootehnie, primind 308,5 mii tone în aceeași perioadă. Deși investițiile în portul Ungheni sunt mai modeste, ritmul de creștere al volumului cerealelor transportate este în expansiune, cu 312 mii tone transportate în 2023, o creștere de 68,9% față de 2022, și 303,6 mii tone în primul semestru al anului 2024”, a precizat Rija.

Valorificarea potențialului naval al râului Prut și extinderea investițiilor în infrastructura portuară, în special în portul Ungheni și pe porțiunile Leova-Giurgiulești, sunt esențiale pentru evitarea congestiei portuare și stimularea creșterii volumului de marfă tranzitat. Aceste măsuri vor crea noi oportunități economice și vor contribui la dezvoltarea durabilă a sectorului de transport naval în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#port #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), Eugeniu Rusu, a respins acuzațiile lansate de deputatul Ion Chicu la ședința plenară a Parlamentul Republicii Moldova de săptămâna trecută, calificându-le drept false și menite să inducă în eroare opinia publică.

Potrivit lui Eugeniu Rusu, afirmația potrivit căreia AGEPI ar colecta milioane de lei din drepturi de autor prin intermediul organizațiilor de gestiune colectivă este „un fals”. Directorul AGEPI a subliniat că instituția nu colectează bani din drepturi de autor sau drepturi conexe, această prerogativă revenind exclusiv organizațiilor de gestiune colectivă – asociații obștești create de titularii de drepturi pentru a le reprezenta interesele în raport cu utilizatorii.

„AGEPI nu colectează bani pentru dreptul de autor și dreptul conex. Aceste sume sunt administrate de organizațiile de gestiune colectivă, constituite de interpreți, producători de fonograme, videograme, fotografi, pictori și alți titulari de drepturi”, a precizat Eugeniu Rusu.

Directorul AGEPI a respins și afirmația potrivit căreia titularii de drepturi nu ar primi remunerații de ani de zile. Conform actelor de verificare pentru anii 2021–2022, aproximativ 600 de titulari de drepturi au beneficiat anual de remunerații.

De asemenea, șeful AGEPI a calificat drept neadevărată acuzația privind lipsa controalelor asupra activității organizațiilor de gestiune colectivă. Potrivit acestuia, încă din anul 2010, AGEPI efectuează anual controale, iar actele de control sunt publice și pot fi consultate pe pagina oficială a instituției, la compartimentul „Transparență”. Începând cu 2021, aceste rapoarte sunt disponibile separat pentru fiecare organizație de gestiune colectivă.

Pentru anul 2024, AGEPI anunță că până la sfârșitul anului vor fi inițiate proceduri de control pentru toate organizațiile de gestiune colectivă.

Referitor la acuzațiile privind existența unui monopol în sistemul de gestiune colectivă, Eugeniu Rusu a precizat că în prezent funcționează șase organizații – patru pentru drepturi de autor și două pentru drepturi conexe – iar alte cinci cereri pentru obținerea avizului de funcționare sunt în examinare.

Totodată, directorul AGEPI a subliniat că instituția respectă dreptul fundamental la asociere și nu poate interveni pentru a crea organizații de gestiune colectivă în domenii unde titularii de drepturi nu s-au asociat încă. În acest sens, AGEPI poartă discuții cu uniunile de creație și titularii de drepturi pentru a stimula constituirea unor organizații și în alte domenii, precum filmul, pictura sau fotografia.

„Nu trebuie să ne lăsăm păcăliți de alegații eronate. Vom reveni și cu alte informații pe măsură ce acest subiect va fi polemizat în continuare”, a conchis Eugeniu Rusu.