Exporturile Republicii Moldova pe mare: cereale, animale vii, motorină și fier uzat

În Republica Moldova, exportul mărfurilor pe cale navală a luat avânt în ultimele luni, atingând un volum remarcabil de 925,4 mii tone în primul semestru al anului 2024. Acest rezultat se apropie de cifra totală a întregului an 2022, când au fost exportate 992,2 mii tone de marfă, prin intermediul a 485 corăbii.

„Printre mărfurile transportate pe mare se numără cerealele, produsele din prelucrarea floarea-soarelui, DDGS (produse reziduale din fabricarea bioetanolului), animale vii, motorină și fier uzat. Cerealele reprezintă o proporție semnificativă a exporturilor, cu o pondere de 66-79% și o creștere notabilă în volum și ritm”, constată lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În contrast, importurile pe cale navală sunt considerabil mai reduse. În perioada ianuarie-iunie 2024, porturile din Republica Moldova au primit 288 de corăbii, transportând 555 mii tone de marfă, incluzând materiale de construcție (gribură, nisip, pietriș), benzină, motorină, fertilizanți, cărbune, sare și zahăr.

„Analiza porturilor Giurgiulești și Ungheni evidențiază specializările distincte ale acestora. Portul Giurgiulești se concentrează pe cereale și produsele derivate (ulei, șrot, DDGS), primind 616,9 mii tone în primul semestru al anului 2024. Investițiile în acest port depășesc 63 milioane de dolari, contribuind la creșterea semnificativă a volumelor exportate. Portul Ungheni, în schimb, este specializat în cereale și zootehnie, primind 308,5 mii tone în aceeași perioadă. Deși investițiile în portul Ungheni sunt mai modeste, ritmul de creștere al volumului cerealelor transportate este în expansiune, cu 312 mii tone transportate în 2023, o creștere de 68,9% față de 2022, și 303,6 mii tone în primul semestru al anului 2024”, a precizat Rija.

Valorificarea potențialului naval al râului Prut și extinderea investițiilor în infrastructura portuară, în special în portul Ungheni și pe porțiunile Leova-Giurgiulești, sunt esențiale pentru evitarea congestiei portuare și stimularea creșterii volumului de marfă tranzitat. Aceste măsuri vor crea noi oportunități economice și vor contribui la dezvoltarea durabilă a sectorului de transport naval în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#port #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele american Donald Trump a decis să încheie un acord cu Vladimir Putin pentru reluarea livrărilor de motorină rusească pe piața mondială, după ce liderul ucrainean Volodimir Zelenski a ignorat în repetate rânduri solicitările Washingtonului de a opri atacurile asupra rafinăriilor din Rusia. Dezvăluirea a fost făcută de publicația americană Axios, care citează un oficial al administrației SUA familiarizat direct cu negocierile.

Potrivit sursei, Trump i-a cerut de cel puțin șase ori lui Zelenski să înceteze loviturile asupra infrastructurii petroliere rusești, argumentând că acestea contribuie la creșterea prețurilor carburanților în Statele Unite. Refuzul Kievului ar fi determinat Casa Albă să negocieze direct cu Moscova pentru deblocarea exporturilor rusești de motorină.

Decizia a fost comunicată delegației ucrainene vineri, 9 octombrie, în timpul negocierilor de la Miami, care au durat aproximativ opt ore. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner le-au transmis oficialilor ucraineni că Trump urma să discute cu Putin și să relaxeze sancțiunile asupra exporturilor rusești de motorină.

„Zelenski interpretează greșit situația. Continuând să lovească rafinăriile rusești, el distruge bunăvoința pe care a construit-o în relația cu Trump în ultimele șase luni”, a declarat oficialul american citat de Axios.

Administrația Trump consideră că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au agravat criza de pe piața combustibililor, deja afectată de conflictul din Iran și de perturbarea lanțurilor internaționale de aprovizionare. Washingtonul insistă ca Ucraina să oprească unilateral aceste lovituri, fără să condiționeze decizia de încetarea bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Poziția contrastează cu propunerea Kievului, care s-a declarat dispus să suspende atacurile asupra rafinăriilor rusești doar dacă Moscova încetează, la rândul ei, loviturile asupra centralelor electrice și a altor obiective energetice din Ucraina.

Tensiunile au escaladat după ce un oficial ucrainean a declarat pentru Axios că, în timpul întâlnirii de la Miami, Witkoff și Kushner ar fi avertizat că Trump ar putea suspenda furnizarea informațiilor de intelligence către Kiev dacă Ucraina continuă să ignore solicitările americane.

Un reprezentant al administrației SUA a negat însă existența unei asemenea amenințări, precizând că emisarii americani au subliniat statutul Statelor Unite de partener strategic al Ucrainei, inclusiv prin furnizarea de muniții și informații militare. În schimb, Washingtonul a transmis că acțiunile Kievului nu ar trebui să afecteze consumatorii americani.

Acordul anunțat de Trump prevede livrarea imediată a peste 300.000 de tone de motorină rusească, urmate de alte 500.000 de tone în noiembrie și un milion de tone ulterior. Președintele american a anunțat și livrări suplimentare, până la trei milioane de tone într-un interval scurt. Trezoreria SUA a emis o licență temporară care permite comercializarea motorinei rusești în condițiile stabilite de autoritățile americane.

Zelenski a condamnat dur înțelegerea dintre Washington și Moscova, calificând-o drept un semn de slăbiciune și un avantaj oferit Kremlinului.

„Permisiunea acordată Rusiei de a vinde produse petroliere este o investiție într-un război care trebuie încheiat, nu prelungit. Aceasta este o slăbiciune evidentă”, a declarat liderul ucrainean, avertizând că veniturile suplimentare ar putea permite Moscovei să-și finanțeze în continuare agresiunea militară.

Într-un interviu separat pentru Axios, Zelenski a afirmat că decizia lui Trump nu este nici corectă, nici onestă față de Ucraina, mai ales că negocierile pentru încheierea războiului continuau în paralel cu discuțiile dintre Washington și Moscova.

În pofida presiunilor americane, Kievul nu intenționează să renunțe la atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești. Un înalt oficial ucrainean a declarat pentru Financial Times că Ucraina va continua să utilizeze drone cu rază lungă de acțiune împotriva obiectivelor energetice ale Rusiei.

Miza este una majoră pentru ambele tabere. Atacurile ucrainene au afectat semnificativ capacitatea de rafinare a Rusiei, în timp ce reducerea disponibilității combustibililor pe piața internațională a alimentat scumpirile. Prin acordul cu Putin, Trump încearcă să majoreze oferta globală de motorină și să reducă presiunea asupra prețurilor, însă decizia riscă să adâncească tensiunile dintre Washington și Kiev.