Fabricile de armament din Rusia lucrează non-stop. Medvedev: Extindem producţia, şi introducem cele mai noi tehnologii

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a afirmat că fabricile din ţară lucrează non-stop pentru a răspunde creşterii exponenţiale a comenzilor de armament, el ironizând ideea că forţele ruse rămân fără rachete, transmite sâmbătă, 25 februarie, Reuters.

Potrivit lui Medvedev, Rusia şi-a sporit ‘de zeci de ori’ producţia militară în unele fabrici şi studiază cu atenţie armele trase de partea ucraineană, în scopul de a obţine un avantaj.
Rusia şi-a turat intens producţia de armament anul trecut, în timp ce forţele sale au consumat cantităţi imense de muniţie în Ucraina şi mii de vehicule blindate au fost distruse sau capturate.

Un think-tank occidental a scris săptămâna trecută că Rusia a pierdut cam jumătate din tancurile cele mai moderne şi face eforturi să le înlocuiască. Oficiali ucraineni şi occidentali au spus că Moscova este pe terminate cu stocul de anumite tipuri de rachete şi că sancţiunile occidentale îi afectează capacitatea de a reface stocul de arme ghidate care se bazează pe microcipuri importate.

‘Este amuzant să auzim fanteziile Kievului cum că ”rachetele s-au epuizat” în Rusia sau ”producţia s-a oprit”. Realitatea i-a convins de contrariul – încă nu îşi pot reveni din şoc’, afirmă Medvedev într-un articol publicat sâmbătă în revista lunară Apărarea Naţională.

‘Nu doar că extindem producţia, dar şi introducem cele mai noi tehnologii, perfecţionându-le literalmente ”din mers”, a adăugat el.

Medvedev este vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei şi a fost numit în decembrie adjunct al preşedintelui Vladimir Putin în Comisia militaro-industrială care supervizează industria de apărare.

Fabricile acestei industrii ‘fac faţă deplin’ comenzilor sporite din partea statului, a insistat el.

‘Apropo, am studiat de asemenea destul de bine armele inamicului care au fost luate ca trofee şi dezmembrate până la ultimul şurub în birourile noastre de proiectare militară’, a adăugat el.

‘Am extras o mulţime de lucruri utile pentru noi – am întors experienţa inamicului spre avantajul nostru’, a mai spus Medvedev.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#armament #productie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.