1 iunie – Ziua “copilului” Moldova. Ziua care va schimba destinul Patriei noastre

01 Mai 2023, 15:09
 // Categoria: Opinii // Autor: 
01 Mai 2023, 15:09 // Opinii // 

La 1 iunie 2023, de Ziua Copilului, Republica Moldova va fi gazda celui de-al doilea Summit al Comunității Politice Europene – noua platformă de coordonare politică între țările europene.

1 iunie 2023 este ziua care va schimba destinul Republicii Moldova. Este ziua care ne va transforma din țară ex-sovietică în țară Europeană. Ziua care va propulsa Moldova în altă dimensiune a proceselor politice, economice și sociale. Este ziua în care societatea noastră trebuie să înțeleagă că Moldova nu este “planetă, dar este parte a comunității și civilizației europene.

Ziua în care liderii Europeni vor deveni și mai hotărâți în dorința și disponibilitatea de a accepta Moldova în UE. Este ziua în care fiecare cetățean și instituție a statului trebuie să depună maxim efort pentru ca totul să fie cât se poate de bine sau cel puțin perfect.

Sunt 3 elemente de importanță majoră care trebuie înțelese de către cetățenii noștri:

1. O mare oportunitate pentru Moldova;
2. Buna organizare – capacitate și responsabilitate;
3. Cu ce impresii și percepții vor pleca liderii europeni și cei peste 1000 de jurnaliști străini.

Oportunitatea este ca norocul în carieră – să fii în locul potrivit, la momentul potrivit și să confirmi capacitatea și responsabilitatea.

Republica Moldova are onoarea și responsabilitatea să organizeze cel de-al doilea Summit – nu al 10-lea, nu al 32-lea, nu al 47-lea, dar al 2-lea – un semn de mare încredere, suport și interes față de țara noastră.

Nu știm dacă urmare a Summit-ului va fi adoptată vreo Declarație sau vreun document oficial, dar discuțiile vor genera importante soluții și decizii pentru bătrânul continent, pentru relațiile regionale și bilaterale între țări. Toate acestea se vor produce aici, la noi acasă. Liderii europeni vor opera cu Am discutat în MoldovaNe-am înțeles în MoldovaAm decis în Moldova„.

În ziua de 1 iunie, Republica Moldova va deveni centrul Europei!

Marea responsabilitate pe care o avem ca societate și stat este să arătăm că suntem capabili, deși avem prea puțini bani și resurse – suntem uniți prin bogăția culturală, prin toleranță, prin dorința de a inova, de a produce, de a învăța, de a fi europeni.

Am văzut critici și atacuri cu referire la organizarea Summit-ului în Moldova. Toate vin din zona politicului. Și asta nu este despre societate. Avem o societatea deșteaptă, tolerantă și incluzivă. Toate le strică politicul, care din lipsă de curaj de a aprecia acțiunile valoroase pentru țară, face aproape orice ca să divizeze oamenii după naționalitate, limbă și viziuni.

Reiterez poziția personală: de la mijlocul anilor 90 încoace (cu mici perioade de excepții) politicul este cea mai mare problemă a Moldovei. Din cauza gândirii mici și a intereselor ocazionale, politicul a stricat prea multe și ne ține ancorați în probleme vechi, părăginite, în loc să construiască viitorul, în loc să ne unească prin diversitatea pe care o reprezentăm, prin dorința de a trăi mai bine și a construi o țară sigură, sustenabilă și prosperă. Înțeleg că natura face echilibru în toate, dar, “dragi” politicieni, ieri nu mai contează, este important ce facem azi și ce gândim pentru ziua de mâine. Politicul poate avea doar două priorități majore – cetățenii și țară, și trebuie să facă totul pentru ca acestea să fie bine: țara puternică și cetățenii sătui și fericiți.

Desigur că Summit-ul va crea incomodități, desigur că în acea zi nu vor zbura avioanele de rută, desigur că va fi multă poliție, ambuteiaje și limitări. Puțini vor înțelege că este rușinos să nu putem organiza acest Summit în Capitală, dar, obiectiv vorbind, în Chișinău nu există o locație și suficientă infrastructură pentru eveniment de așa anvergură. De asta, soluția de organizare a Summit-ului la Castel MiMi este una ingenioasă și foarte bună. Delegațiile vor pleca direct de la aeroport spre Castel și va fi minim deranj pentru toți.

Chișinăul va fi oricum afectat, pentru că unele delegații vor ajunge cu o zi înainte. Ne va trebui multă răbdare, înțelegere și voință de a zâmbi, de a răspunde la întrebări, de a explica nemulțumiților că tot ce se face este pentru noi toți, inclusiv pentru ei – care deja nu au nevoie de viză pentru a călători în Europa, care fără să-și de seama beneficiază de rezultatele multiplelor proiecte de dezvoltare a infrastructurii și nu doar, iar toate aceste beneficii se vor înmulți în următorii ani.

Desigur că vor fi greșeli și vor fi motive să râdem de unele eventuale stângăcii. Cu toate acestea, vă îndemn pe toți să arătăm ce avem mai bun și mai frumos la noi acasă. Să fim gazde primitoare și cu toată modestia care ne caracterizează, să dăm tuturor străinilor care vin la Summit șansa să ne descopere cultura, educația, vinurile, bucătăria, bunătatea și responsabilitatea de a fi parteneri serioși. Asta trebuie să se întâmple în orice interacțiune a străinilor cu Moldova – de la aterizare, până la decolare.

Locuitorii din Bulboaca trebuie să fie conștienți că pe 1 iunie – ei sunt Moldova, Bulboaca este Moldova, ei vor reprezenta Moldova în calificarea pentru Uniunea Europeană. Chișinăul și localitățile de pe traseul care duce spre Castelul MiMi au aceeași. Nu doar Maia Sandu sau Guvernul sunt responsabili de buna organizare. Este responsabilitatea noastră comună – primarii și cetățenii, hotelele și restaurantele, șoferii și pietonii… Noi toți suntem Moldova. Și la Summit și tot timpul.

Fără să ne dăm seama, acest Summit va împărți istoria Moldovei în – până la și după …

Sper mult că Summit-ul va fi un moment de conștientizare și luciditate, în care și mai mulți vor înțelege că proiectul nostru de țară trebuie să devină – Reinventarea Moldovei. Vor înțelege că trebuie să ne concentrăm eforturile și resursele pe construcția Republicii Moldova în ziua de 1 ianuarie 2030, când va începe o nouă Republică – rezultatul revoluționării și inovării în abordarea tuturor domeniilor și subiectelor care ne vizează pe noi ca țară și popor.

Nu este nici mult, nici puțin timp până în 2030, dar cu siguranță este suficient pentru a gândi și construi Republica Moldova – țară Europeană, parte a civilizației europene

Mai ales că nu pornim de la zero. Suntem țară integrată în organizațiile internaționale și avem statut de țară Asociată UE. Avem cu ce ne mândri. … oameni, vin, inovații, cultură… indiferent dacă vorbim despre moldoveni, români, ucraineni, ruși, găgăuzi, bulgari … toți care s-au născut ori au ales să trăiască aici și să aducă un aport la dezvoltarea Patriei noastre – Republica Moldova.

Proiectul nostru de țară trebuie să fie însăși Republica Moldova, țară democratică, europeană, cu oameni fericiți și inovativi.

Multe țări europene au ajuns prea departe, pentru că au înțeles rapid că trebuie să scape de poveștile sovietice, pentru că altă soluție decât unitatea în Uniunea Europeană nu poate exista pe continent, pentru că democrația lor este autentică nu doar declarativă, pentru că aceste țări știu că oamenii sunt cea mai mare valoare pentru stat, pentru că educația este principala soluție, inclusiv pentru noua Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.