FAO: Preţurile mondiale la alimente au coborât în iunie la minimul ultimilor doi ani

Indicele global al preţurilor produselor alimentare a scăzut în iunie la cel mai redus nivel din ultimii peste doi ani, în urma declinului preţurilor la uleiuri vegetale, zahăr, cereale şi lactate, a anunţat vineri Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite Reuters.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În iunie, acest indice a scăzut la 112,3 puncte, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat un nivel revizuit de 124 puncte. Valoarea din iunie este cea mai redusă înregistrată de indicele calculat de FAO după aprilie 2021 şi face ca indicele general să fie cu 23,4% sub maximul istoric atins în martie 2022, imediat după debutul invaziei ruseşti în Ucraina.

Potrivit agenţiei cu sediul la Roma, preţul cerealelor a înregistrat un declin de 2,1% în iunie, înregistrându-se scăderi şi la porumb, orz, sorg, grâu şi orez. De asemenea, preţul uleiurilor vegetale a scăzut cu 2,4% în iunie, comparativ cu luna precedentă, atingând cel mai redus nivel din noiembrie 2020, în urma declinului la uleiul de palmier şi uleiul de floarea soarelui, care a compensat creşterea preţului la uleiul de rapiţă şi de soia.

Şi preţul mondial al zahărului calculat de FAO a scăzut cu 3,2% în iunie, comparativ cu luna precedentă, fiind primul declin după patru luni de creştere consecutivă, în urma progreselor privind recolta din Brazilia şi a cererii reduse de importuri.

În cazul lactatelor, s-a înregistrat o scădere de 0,8% în iunie, comparativ cu luna precedentă, iar preţul cărnii nu s-a modificat.

Separat, FAO a dat vineri publicităţii un nou raport cu privire la cererea şi oferta de cereale. FAO prognozează că, în 2023, producţia mondială de cereale ar urma să fie 2,819 miliarde de tone, în creştere cu 1,1% comparativ cea din 2022.

Revizuirea în creştere este determinată de perspectivele mai bune privind producţia globală de grâu, care ar urma să ajungă la un nivel de 783,3 milioane de tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#FAO #preturi #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică ungară MOL a anunţat că a contactat Guvernul de la Budapesta pentru a iniţia punerea în circulaţie a rezervelor strategice de ţiţei, în contextul incertitudinilor legate de reluarea livrărilor din Est.

„Dacă livrările din Est nu se vor relua în următoarele zile, va fi necesar ca, într-o primă fază, Ungaria să pună în circulaţie aproximativ 250.000 de tone de ţiţei din rezervele strategice”, se arată în comunicatul companiei.

Pentru a acoperi eventualul deficit, rafinăriile vor fi alimentate şi cu ţiţei transportat pe mare. Primele livrări ar urma să ajungă la începutul lunii martie în portul croat Omisalj, urmând ca petrolul să ajungă la rafinării în termen de cinci până la 12 zile.

Un purtător de cuvânt al Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană este în contact strâns cu Ungaria, Slovacia şi Croaţia, după ce, în 27 ianuarie, un atac rusesc asupra conductei Drujba din Ucraina a întrerupt livrările de petrol rusesc către Europa de Est.

Ungaria şi Slovacia depind în continuare de petrolul şi gazele ruseşti şi au respins iniţiativele UE de a elimina aceste importuri, în cadrul eforturilor Bruxelles-ului de a reduce veniturile din energie care finanţează războiul Rusiei în Ucraina.

Potrivit agenţiei EFE, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a cerut duminică autorităţilor croate, printr-o postare pe reţeaua X, să permită transportul de petrol rusesc către Ungaria şi Slovacia prin oleoductul Adria, de la terminalul maritim Omisalj, invocând blocarea transportului prin Drujba.

„Solicităm Croaţiei să permită transportul de petrol rusesc Ungariei şi Slovaciei prin oleoductul Adria, deoarece exceptarea noastră de la sancţiuni ne permite să importăm petrol rusesc pe mare dacă se întrerupe furnizarea prin oleoducte”, a argumentat oficialul ungar.

De cealaltă parte, ministrul croat al Economiei, Davor Filipović, a declarat luni că Zagreb este dispus să sprijine aprovizionarea Ungariei şi Slovaciei, însă fără a justifica importul de petrol rusesc.

„Suntem dispuşi să îi ajutăm să rezolve această gravă întrerupere, în conformitate cu legislaţia UE şi reglementările OFAC. Nimeni nu trebuie să rămână fără combustibili”, a afirmat acesta, adăugând că oleoductul Adria este pregătit, dar că nu există motive tehnice pentru ca un stat membru al UE să rămână dependent de petrolul rusesc.