FAO: Preţurile mondiale la alimente au coborât în iunie la minimul ultimilor doi ani

Indicele global al preţurilor produselor alimentare a scăzut în iunie la cel mai redus nivel din ultimii peste doi ani, în urma declinului preţurilor la uleiuri vegetale, zahăr, cereale şi lactate, a anunţat vineri Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite Reuters.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În iunie, acest indice a scăzut la 112,3 puncte, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat un nivel revizuit de 124 puncte. Valoarea din iunie este cea mai redusă înregistrată de indicele calculat de FAO după aprilie 2021 şi face ca indicele general să fie cu 23,4% sub maximul istoric atins în martie 2022, imediat după debutul invaziei ruseşti în Ucraina.

Potrivit agenţiei cu sediul la Roma, preţul cerealelor a înregistrat un declin de 2,1% în iunie, înregistrându-se scăderi şi la porumb, orz, sorg, grâu şi orez. De asemenea, preţul uleiurilor vegetale a scăzut cu 2,4% în iunie, comparativ cu luna precedentă, atingând cel mai redus nivel din noiembrie 2020, în urma declinului la uleiul de palmier şi uleiul de floarea soarelui, care a compensat creşterea preţului la uleiul de rapiţă şi de soia.

Şi preţul mondial al zahărului calculat de FAO a scăzut cu 3,2% în iunie, comparativ cu luna precedentă, fiind primul declin după patru luni de creştere consecutivă, în urma progreselor privind recolta din Brazilia şi a cererii reduse de importuri.

În cazul lactatelor, s-a înregistrat o scădere de 0,8% în iunie, comparativ cu luna precedentă, iar preţul cărnii nu s-a modificat.

Separat, FAO a dat vineri publicităţii un nou raport cu privire la cererea şi oferta de cereale. FAO prognozează că, în 2023, producţia mondială de cereale ar urma să fie 2,819 miliarde de tone, în creştere cu 1,1% comparativ cea din 2022.

Revizuirea în creştere este determinată de perspectivele mai bune privind producţia globală de grâu, care ar urma să ajungă la un nivel de 783,3 milioane de tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#FAO #preturi #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul francez al luxului LVMH a închis magazinele Louis Vuitton, Dior și Bulgari din Rusia imediat după începutul războiului din Ucraina. Totuși, unul dintre activele sale premium Grand Hotel Europe din Sankt Petersburg a continuat să funcționeze și să încaseze bani inclusiv de la companii ruse aflate sub sancțiuni, arată o investigație Reuters.

Hotelul de cinci stele, deținut prin lanțul Belmond (controlat integral de LVMH), nu este el însuși sancționat și operează legal. Însă documente fiscale analizate de Reuters arată că, între trimestrul II 2022 și trimestrul I 2025, unitatea a primit plăți de la clienți corporativi sancționați de UE și Marea Britanie.

Printre aceștia se numără entități legate de Rostec, Tactical Missiles Corp, gigantul energetic Rosneft, compania de transport Sovcomflot, precum și bănci precum Sberbank, Sovcombank și VTB.

După izbucnirea războiului, urmele publice ale legăturii cu Belmond au fost în mare parte șterse. Logo-ul companiei a dispărut de la intrarea hotelului, iar unitatea a fost scoasă în 2023 de pe site-ul de rezervări Belmond. Totuși, documentele corporative din Rusia, Marea Britanie și Franța confirmă că Belmond — și implicit LVMH — rămâne proprietarul.

Contactat de Reuters, LVMH a declarat că Grand Hotel Europe „operează autonom și independent de Belmond” și este administrat de o echipă locală din Rusia. Compania nu a oferit explicații suplimentare.

Surse citate de Reuters spun că executivii LVMH au analizat închiderea hotelului, dar au renunțat, invocând responsabilitatea față de angajați. Alte motive posibile ar fi regulile ruse care obligă firmele străine să-și vândă activele cu discount mare la retragere, precum și faptul că orașul Sankt Petersburg deține circa 6,5% din clădire.

Datele financiare arată că hotelul a prosperat după 2022. Veniturile anuale aproape s-au dublat, ajungând la circa 1,9 miliarde de ruble (aproximativ 25 milioane dolari), iar profitul net din 2024 a atins circa 5,7 milioane dolari — cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii.

Printre cei mai mari clienți s-a numărat Sovcombank, care ar fi plătit circa 140.000 de dolari, precum și agenția Prezident-Servis, afiliată Kremlinului, cu plăți de cel puțin 270.000 de dolari. Majoritatea tranzacțiilor au coincis cu forumurile economice din Sankt Petersburg.

Plățile individuale nu depășeau, de regulă, 2.000 de dolari sume compatibile cu servicii hoteliere precum camere, restaurante sau săli de conferință.

Experții citați de Reuters spun că hotelul ar putea avea o valoare strategică pentru LVMH, dincolo de profitul relativ modest comparativ cu veniturile globale ale grupului (aproximativ 80 miliarde euro anual).

Grand Hotel Europe, deschis în 1875 pe bulevardul Nevsky, a găzduit de-a lungul timpului personalități precum prințul Charles, Elton John, Whitney Houston și compozitorul Piotr Ceaikovski. În ultimii ani, hotelul a fost frecventat și de elitele politice și economice ruse.

Analiștii spun că grupul francez ar putea miza pe o revenire viitoare pe piața rusă.

Între timp, majoritatea lanțurilor hoteliere occidentale inclusiv Marriott, Four Seasons și IHG s-au retras complet din Rusia, în timp ce altele, precum Hilton, au suspendat doar investițiile noi.

Situația evidențiază zona gri juridică: serviciile hoteliere nu sunt vizate direct de sancțiunile occidentale, însă companiile-mamă din UE nu au voie să folosească subsidiarele ruse pentru a ocoli restricțiile.