Indicele global al preţurilor produselor alimentare a scăzut în iunie la cel mai redus nivel din ultimii peste doi ani, în urma declinului preţurilor la uleiuri vegetale, zahăr, cereale şi lactate, a anunţat vineri Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite Reuters.
FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.
În iunie, acest indice a scăzut la 112,3 puncte, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat un nivel revizuit de 124 puncte. Valoarea din iunie este cea mai redusă înregistrată de indicele calculat de FAO după aprilie 2021 şi face ca indicele general să fie cu 23,4% sub maximul istoric atins în martie 2022, imediat după debutul invaziei ruseşti în Ucraina.
Potrivit agenţiei cu sediul la Roma, preţul cerealelor a înregistrat un declin de 2,1% în iunie, înregistrându-se scăderi şi la porumb, orz, sorg, grâu şi orez. De asemenea, preţul uleiurilor vegetale a scăzut cu 2,4% în iunie, comparativ cu luna precedentă, atingând cel mai redus nivel din noiembrie 2020, în urma declinului la uleiul de palmier şi uleiul de floarea soarelui, care a compensat creşterea preţului la uleiul de rapiţă şi de soia.
Şi preţul mondial al zahărului calculat de FAO a scăzut cu 3,2% în iunie, comparativ cu luna precedentă, fiind primul declin după patru luni de creştere consecutivă, în urma progreselor privind recolta din Brazilia şi a cererii reduse de importuri.
În cazul lactatelor, s-a înregistrat o scădere de 0,8% în iunie, comparativ cu luna precedentă, iar preţul cărnii nu s-a modificat.
Separat, FAO a dat vineri publicităţii un nou raport cu privire la cererea şi oferta de cereale. FAO prognozează că, în 2023, producţia mondială de cereale ar urma să fie 2,819 miliarde de tone, în creştere cu 1,1% comparativ cea din 2022.
Revizuirea în creştere este determinată de perspectivele mai bune privind producţia globală de grâu, care ar urma să ajungă la un nivel de 783,3 milioane de tone.
FAO: Preţurile mondiale la alimente au coborât în iunie la minimul ultimilor doi ani
Serviciul Vamal al Republicii Moldova a încasat în anul 2025 41,15 miliarde de lei la bugetul de stat, cu 2,87 miliarde de lei mai mult decât în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 7,5%, arată datele oficiale ale instituției.
Structura încasărilor arată că TVA-ul la import rămâne principala sursă de venit, cu 66,6% din total, urmat de accize – 26,8% și taxa vamală – 6,4%.
Potrivit raportului, TVA-ul la import a însumat 27,4 miliarde de lei, în creștere cu 1,95 miliarde de lei (+7,7%) față de 2024. Accizele la import au ajuns la 11,01 miliarde de lei, cu 745,8 milioane de lei mai mult decât anul precedent (+7,3%).
Cele mai mari contribuții la accize au venit din: produsele petroliere importate, care au adus 4,62 miliarde de lei (+14,4%), produsele din tutun – 3,65 miliarde de lei (+0,1%) și mijloacele de transport importate – 2,15 miliarde de lei (+8,2%).
În același timp, unele categorii au înregistrat scăderi, inclusiv accizele la gazele lichefiate (–2,4%), băuturile alcoolice tari (–7,8%) și vinurile importate (–19,7%).
Taxa vamală a generat 2,63 miliarde de lei, cu 6,7% mai mult decât în 2024, în timp ce taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a scăzut la 50,7 milioane de lei (–12,5%).
Datele arată că bugetul de stat a fost alimentat în 2025 în principal din importuri.
Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!
-
1Raport UE șocant. Calea ferată a Moldovei este practic nefuncțională
-
2Curentul se scumpește brusc. Facturile sar la tarifele din 2025
-
3Termoelectrica, „bomba cu ceas” din energie: profit mic, datorii mari și risc direct pentru buget
-
42026 vine cu șocuri și ajustări. Ce urmează pentru buzunarul moldovenilor?
-
5Profit pe hârtie, risc pentru buget. Companiile de stat care pot exploda fiscal