Fără contracte de avarie! Guvernul garantează aprovizionarea cu energie electrică pentru 12 și 13 ianuarie

Celula de criză de la Guvern informează că, în zilele de 12 și 13 ianuarie 2025, volumul de energie electrică necesar pentru consumul intern este asigurat integral, iar nu este necesară activarea contractelor de avarie sau a fluxurilor neintenționate. Conform anunțului, consumul pe malul drept al Nistrului este acoperit din surse locale și externe, inclusiv centralele de termoficare, energia regenerabilă și importurile din România.

Pentru data de 12 ianuarie, distribuția surselor de energie a fost următoarea:

Importuri de energie electrică din România – 50%
SA „Termoelectrica” – 33,13%
Energie regenerabilă – 10,57%
SA „CET-Nord” – 5,06%
Întreprinderea de Stat „NHE Costești” – 1,23%

Vârful de consum al energiei electrice a fost atins între orele 18:00 și 20:00, cu un consum maxim de 853 MW.

Furnizorul central de energie electrică, SA „Energocom”, a confirmat că și pentru ziua de 13 ianuarie 2025 consumul va fi complet acoperit. Prognoza pentru această zi preconizează o creștere a consumului cu 18% față de ziua precedentă.

În ceea ce privește sectorul energiei termice, toate sursele de generare pe malul drept al Nistrului sunt în funcțiune, iar presiunile în sistemul de gaze naturale sunt în limitele normale, fără riscuri semnificative.

Pe malul stâng al Nistrului, însă, centrala de la Cuciurgan și hidrocentrala de la Dubăsari nu reușesc să producă suficientă energie electrică pentru a acoperi necesarul regiunii. Începând cu 10 ianuarie, sunt programate întreruperi zilnice de 5 ore, afectând și localitățile Copanca și Varnița. Guvernul a implementat deja măsuri pentru a sprijini locuitorii acestei regiuni afectate de lipsa de curent electric.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chsinau #Energie #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Siguranța în agricultură reprezintă un pilon-cheie pentru stabilitatea economică a Republicii Moldova, însă cadrul existent pentru asigurarea riscurilor în sectorul agricol se confruntă cu probleme majore, afirmă economistul Iurie Rija.

Deși statul subvenționează până la 70% din prima de asigurare agricolă, doar 1% din suprafața agricolă este anual asigurată, evidențiind un decalaj profund între intențiile legislative și realitatea practică. Cauzele acestui decalaj sunt multiple: lipsa culturii de asigurare printre fermieri, întârzierile frecvente ale statului în plata subvențiilor și costurile ridicate ale primelor de asigurare.

Potrivit lui Rija, agricultura moldovenească se confruntă cu o lipsă acută de lichidități, ceea ce face ca asigurarea să devină un „lux” pentru mulți agricultori. În plus, riscul major reprezentat de secetă este acoperit limitat și scump, reducând astfel atractivitatea asigurărilor.

În anul 2024, doar 3,2% din Fondul Național pentru Dezvoltarea Agriculturii a fost alocat asigurărilor agricole, iar valoarea primelor plătite a reprezentat doar 4,5% din piața generală a asigurărilor. Acest fapt sugerează că sectorul agricol continuă să fie expus masiv riscurilor climatice.

Pentru dezvoltarea pieței, Iurie Rija recomandă introducerea condiționării accesului la subvenții de existența unei polițe de asigurare și implicarea activă a băncilor în obligativitatea asigurării bunurilor finanțate. Aceste măsuri ar putea spori numărul agricultorilor asigurați, reducând costurile primelor și crescând reziliența sectorului.

Economistul menționează și exemplul pozitiv al modelului turc TARSİM, care ar putea fi adaptat realităților moldovenești prin digitalizarea proceselor și crearea unei structuri centrale independente de gestionare și evaluare a daunelor. De asemenea, fondurile mutuale agricole, similare celor din Franța sau Olanda, reprezintă o alternativă viabilă pentru creșterea încrederii și eficienței sistemului de asigurări agricole din Moldova.

În concluzie, Moldova trebuie să adopte urgent o strategie coerentă de reformare a sistemului de asigurări agricole pentru a evita crizele financiare cauzate de fenomenele climatice extreme și pentru a asigura o dezvoltare durabilă a agriculturii.