Fără rambursare: Ucraina scapă de presiunea returnării a 100 de miliarde de dolari către SUA

Ucraina nu va fi obligată să restituie Statelor Unite ajutorul financiar și militar oferit după invazia rusă, în cadrul acordului privind resursele minerale, a anunțat premierul ucrainean Denîs Șmîhal. „S-a ajuns la un acord prin care în document nu va fi inclusă asistența acordată anterior semnării lui”, a transmis Șmîhal pe canalul său de Telegram, după o întâlnire cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent. Potrivit premierului, echipele juridice lucrează în prezent la textul acordului, astfel încât acesta să respecte angajamentele europene ale Ucrainei și să nu contravină Constituției și legislației naționale.

Anterior, președintele american Donald Trump estimase că sprijinul acordat Ucrainei de la începutul războiului, în februarie 2022, a însumat circa 350 de miliarde de dolari. Casa Albă insista ca Ucraina să returneze aceste sume în cadrul unei înțelegeri ce ar include concesii majore privind resursele naturale. În urma negocierilor din aprilie, Kievul reușise să reducă suma revendicată la 100 de miliarde de dolari.

Totuși, în cadrul noii formule agreate, Washingtonul va considera acești 100 de miliarde de dolari drept contribuția americană la un viitor fond special de reconstrucție a Ucrainei și a renunțat să mai ceară rambursarea lor sau să-și asume noi angajamente de investiții.

Pe 17 aprilie, Ucraina și SUA au semnat un memorandum care confirmă intenția de a încheia un acord privind exploatarea resurselor minerale. Donald Trump anunțase semnarea oficială a acordului pentru 24 aprilie, însă acest lucru nu s-a materializat. A doua zi, liderul de la Casa Albă a cerut „semnarea imediată” a documentului, într-un mesaj postat pe rețeaua sa Truth Social.

Negocierile privind acordul au fost tensionate încă din februarie, după ce un conflict verbal între Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Casa Albă, a amânat discuțiile. Ulterior, administrația americană a prezentat Kievului o variantă de acord mult mai dură, incluzând solicitări precum „dreptul de primă ofertă” la investițiile în toate proiectele de infrastructură și resurse ale Ucrainei, precum și acces prioritar la achiziționarea materiilor prime.

Zelenski a reiterat în repetate rânduri că ajutorul militar american nu trebuie considerat o datorie a Ucrainei. El a subliniat că sprijinul de aproximativ 100 de miliarde de dolari a fost acordat sub formă de granturi și că nu va accepta semnarea unui acord care ar împovăra „zece generații de ucraineni” cu datorii.

#ajutor #Kiev #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Contrabandiștii moldoveni își freacă palmele în așteptarea unei noi oportunități: Uniunea Europeană se pregătește să majoreze semnificativ accizele la produsele din tutun și să extindă impozitarea și asupra țigărilor electronice și a produselor inovatoare cu nicotină, potrivit unui document intern al Comisiei Europene obținut de Politico, citat de European Pravda.

Potrivit proiectului de reformă a directivei europene privind accizele, se propune:

O creștere de 258% a taxelor pentru tutunul de rulat manual, folosit frecvent de fumători pentru țigări artizanale.
O majorare de 139% pentru acciza aplicată țigărilor convenționale.
Extinderea taxării și asupra țigărilor electronice (vape-uri) și a pliculețelor cu nicotină, produse din ce în ce mai populare în rândul tinerilor din UE.
Inițiativa vine ca răspuns la solicitările a 16 state membre, în frunte cu Țările de Jos, care au cerut Comisiei să armonizeze regimul fiscal pentru noile produse cu nicotină, invocând distorsiuni pe piața unică.

Documentul CE analizează trei scenarii de taxare, cel mai ambițios dintre ele urmând să genereze venituri suplimentare de 15,1 miliarde de euro anual la bugetele statelor membre.

Bruxelles-ul își fundamentează politica pe studii care arată că accizele mari la tutun au fost „cel mai eficient instrument” pentru reducerea consumului de nicotină în Europa. Totuși, diferențele mari de prețuri dintre statele UE și țările din vecinătate, cum este Republica Moldova, ar putea stimula contrabanda și piața neagră de produse din tutun.

Pe acest fond, traficul ilegal de țigări din afara granițelor UE, în special prin rute precum Moldova – România – Uniunea Europeană, riscă să se intensifice, oferind grupărilor de crimă organizată noi surse de venit.

Ultimele date ale arată că produsele provenite din Duty Free din Republica Moldova au deținut cea mai mare pondere pe piața neagră din România, cu peste 27%, urmate de cele din Republica Moldova, care au înregistrat o creștere semnificativă de 4,4 p.p., ajungând la 23,5%